Copertă

II.4. Viteza Medie. Unități De Măsură. Caracteristicile Vitezei (Direcție, Sens)

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 1 (gratuit)

Rezolvare scurtă

Exemple de traiectorii

Traiectorie liniară: - Căderea liberă a unei bile de plumb. - Deplasarea unui lift între două etaje. Traiectorie circulară: - Mișcarea vârfului secundarului unui ceas. - Mișcarea Pământului în jurul Soarelui (aproximată ca cerc). Traiectorie curbă: - Mișcarea unei albine care zboară din floare în floare. - Traiectoria unei pietre aruncate oblic.

Traiectoria punctiformă

- Este posibil ca traiectoria să fie un punct. - Condiție: Mobilul se află în stare de repaus față de sistemul de referință. - Exemplu: O mașină parcată într-un loc de staționare, raportată la sol.

Rezolvare detaliată

Pentru a răspunde la această cerință, vom analiza definiția traiectoriei (linia descrisă de un corp în mișcare) și vom identifica exemple din viața cotidiană sau din natură pentru fiecare tip menționat.

Exemple de mișcări după forma traiectoriei

  • Traiectorie liniară (rectilinie): Este mișcarea care se desfășoară pe o linie dreaptă.
    • Exemplu 1: O piatră care cade liber spre sol (fără vânt).
    • Exemplu 2: Un tren care circulă pe o porțiune de cale ferată perfect dreaptă.
    • Exemplu 3: Un sportiv care aleargă proba de 100 m garduri pe culoarul său drept.
  • Traiectorie circulară: Este mișcarea în care mobilul descrie un cerc sau un arc de cerc.
    • Exemplu 1: Mișcarea extremității unei limbi de ceas.
    • Exemplu 2: Mișcarea unei cabine dintr-o roată panoramică de bâlci.
    • Exemplu 3: Mișcarea unui punct de pe marginea unui disc (CD sau pick-up) în rotație.
  • Traiectorie curbă (curbilinie): Este mișcarea pe o linie care nu este dreaptă, putând avea forme variate.
    • Exemplu 1: O mașină care parcurge un drum cu serpentine la munte.
    • Exemplu 2: Traiectoria unei mingi de fotbal șutate cu boltă către poartă.
    • Exemplu 3: Zborul unui fluture prin grădină.

Traiectoria sub formă de punct

La întrebarea „Este posibil ca traiectoria unui mobil să fie un punct?”, răspunsul este DA. Acest lucru se întâmplă în situația în care corpul este în stare de repaus față de sistemul de referință ales. Deoarece traiectoria este mulțimea tuturor pozițiilor succesive ocupate de un corp în timpul mișcării, dacă corpul nu își schimbă poziția (rămâne fix), toate aceste „poziții” coincid într-un singur punct. Exemplu: Un ghiozdan lăsat pe bancă în timpul recreației are ca traiectorie un punct, raportat la podeaua clasei (sistemul de referință).

Rezolvare pe scurt:

- Liniară: liftul în urcare; căderea unei pietre. - Circulară: acele ceasornicului; o roată în rotație. - Curbă: mașina pe serpentine; mingea aruncată la coș. - Traiectoria punct: Da, când corpul este în repaus. Exemplu: un monitor pe birou față de podea.

Cele mai importante aspecte ale lecției

Viteza medie (\(v_m\)): \( v_m = \frac{d}{\Delta t} \) (raportul dintre distanță și timp).
Viteza momentană: Viteza exactă a unui obiect la un anumit moment în timp.
Unitatea de măsură (SI): \( \text{m/s} \).
Transformări rapide: \(\text{km/h} \xrightarrow[: 3,6]{} \text{m/s}\) și \(\text{m/s} \xrightarrow[\cdot 3,6]{} \text{km/h}\). Exemplu: \( 36 \text{ km/h} = 10 \text{ m/s} \).
Caracteristici vectoriale: Viteza este complet definită de mărime (valoare), direcție (dreapta mișcării), sens (încotro se mișcă pe dreaptă) și punct de aplicație. Se reprezintă grafic printr-o săgeată (\( \vec{v} \)).
Viteza medie (\( v_m \)) a unui mobil este mărimea fizică egală cu raportul dintre distanţa parcursă de mobil pe traiectorie şi durata în care este parcursă această distanţă (\( \Delta t \)).
\[ v_m = \frac{d}{\Delta t} \] Din această formulă putem deduce: \( d = v_m \cdot \Delta t \) și \( \Delta t = \frac{d}{v_m} \)
Viteza medie nu este întotdeauna media aritmetică a vitezelor mobilului pe diverse porțiuni de drum.
Viteza momentană reprezintă viteza unui mobil la un moment dat (de exemplu, viteza indicată în orice clipă de vitezometrul unei mașini pe durata deplasării).
Un biciclist parcurge o distanță de \( 150 \text{ m} \) în \( 30 \text{ s} \). Care este viteza sa medie?
Se aplică formula vitezei medii: \[ v_m = \frac{d}{\Delta t} = \frac{150 \text{ m}}{30 \text{ s}} = 5 \text{ m/s} \] Răspuns: Viteza medie este de \( 5 \text{ m/s} \).
În Sistemul Internațional (SI), unitatea de măsură pentru viteză este metrul pe secundă (m/s).
Un \( \text{m/s} \) este viteza medie a unui mobil care parcurge distanţa de un metru în timp de o secundă. În practică se folosește foarte des și kilometrul pe oră (\( \text{km/h} \)).
Reguli de transformare:
• Din km/h în m/s: valoarea se împarte la 3,6.
• Din m/s în km/h: valoarea se înmulțește cu 3,6.
Transformați viteza de \( 72 \text{ km/h} \) în \( \text{m/s} \).
Pentru a trece din \( \text{km/h} \) în \( \text{m/s} \), împărțim la \( 3,6 \): \[ 72 : 3,6 = 20 \text{ m/s} \] Răspuns: \( 72 \text{ km/h} = 20 \text{ m/s} \).
Viteza nu are doar o valoare numerică, ea este o mărime orientată (vectorială), caracterizată prin patru elemente esențiale:
  • Mărime (valoarea numerică și unitatea de măsură);
  • Direcție (dreapta după care se deplasează mobilul la un moment dat);
  • Sens (spre ce capăt al dreptei se îndreaptă mobilul; orice direcție are două sensuri posibile, ex: "sus" / "jos" sau "stânga" / "dreapta");
  • Punct de aplicație (poziția mobilului).
Viteza se reprezintă printr-un segment de dreaptă mărginit de un punct (punctul de aplicație) și o săgeată (care indică sensul). Lungimea segmentului trebuie să fie proporțională cu mărimea vitezei, la o scară aleasă. Astfel de mărimi se notează cu o mică săgeată deasupra simbolului (ex: \( \vec{v} \)).
Un segment de dreaptă orientat sub forma unei săgeți. Originea segmentului reprezintă punctul de aplicație. Dreapta pe care se află segmentul reprezintă direcția. Vârful săgeții indică sensul. Lungimea segmentului reprezintă mărimea vitezei.
Pe o traiectorie rectilinie, direcţia vitezei este permanent aceeaşi. Pe o traiectorie curbilinie, direcţia vitezei se modifică de la un punct la altul de-a lungul traseului.
Două mașini circulă pe aceeași autostradă (în linie dreaptă). Una merge spre București, iar cealaltă spre Constanța. Ce elemente ale vitezelor lor sunt comune și ce elemente diferă din punct de vedere al orientării?
Deoarece merg pe aceeași autostradă dreaptă, mașinile au aceeași direcție. Însă, pentru că merg spre destinații opuse, ele au sensuri diferite (opuse).

Probleme practice

Ușoară: Un pieton merge cu o viteză constantă de \( 2 \text{ m/s} \). Ce distanță parcurge acesta într-un minut?
Timpul trebuie exprimat în secunde: \( \Delta t = 1 \text{ minut} = 60 \text{ s} \).
Din formula \( v = \frac{d}{\Delta t} \), deducem distanța: \[ d = v \cdot \Delta t = 2 \text{ m/s} \cdot 60 \text{ s} = 120 \text{ m} \] Răspuns: Pietonul parcurge \( 120 \text{ m} \).
Medie: O mașină se deplasează cu viteza de \( 90 \text{ km/h} \). Câte secunde îi sunt necesare pentru a parcurge o distanță de \( 500 \text{ m} \)?
Mai întâi trebuie să avem toate mărimile în același sistem de unități. Transformăm viteza în \( \text{m/s} \): \[ 90 \text{ km/h} : 3,6 = 25 \text{ m/s} \] Folosind formula timpului \( \Delta t = \frac{d}{v} \): \[ \Delta t = \frac{500 \text{ m}}{25 \text{ m/s}} = 20 \text{ s} \] Răspuns: Mașina are nevoie de \( 20 \text{ s} \).
Dificilă: Trenul A parcurge \( 144 \text{ km} \) în \( 2 \text{ ore} \). Trenul B parcurge aceeași distanță, dar are o viteză constantă de \( 25 \text{ m/s} \). Care dintre cele două trenuri a ajuns mai repede la destinație?
Calculăm viteza medie a trenului A în \( \text{km/h} \): \[ v_A = \frac{144 \text{ km}}{2 \text{ h}} = 72 \text{ km/h} \] Transformăm viteza trenului B din \( \text{m/s} \) în \( \text{km/h} \) pentru a le putea compara direct: \[ v_B = 25 \text{ m/s} \cdot 3,6 = 90 \text{ km/h} \] Deoarece \( 90 \text{ km/h} > 72 \text{ km/h} \), Trenul B este mai rapid și parcurge distanța într-un timp mai scurt.
Răspuns: Trenul B ajunge mai repede.

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: