Copertă

III.1.1. Corp. Mobil. Reper. Sistem De Referință. Mișcare Și Repaus. Traiectorie

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 3

Rezolvare scurtă

a) Traiectoria față de axul roții

Reperul este axul roții. Lampa se rotește la o distanță constantă față de centru. Traiectoria este circulară. Desenează un cerc complet folosind un compas. În centrul cercului notează un punct pentru axul roții, iar pe linia cercului desenează un punct roșu care reprezintă lampa. Adaugă o săgeată curbă pe cerc pentru a indica sensul de rotație.

b) Traiectoria față de șosea

Reperul este șoseaua. Lampa execută o mișcare de rotație combinată cu o mișcare de translație. Traiectoria este curbilinie (cicloidă). Desenează o linie orizontală dreaptă reprezentând șoseaua. Deasupra ei, trasează o succesiune de arce de curbă rotunjite (numite cicloide) care pornesc de pe linie, urcă până la înălțimea diametrului roții și coboară înapoi pe linie. Marchează cu puncte roșii diverse poziții ale lămpii pe această curbă.

Concluzie

Mișcarea și traiectoria sunt noțiuni relative, forma traiectoriei depinzând direct de sistemul de referință ales.

Rezolvare detaliată

Analiza problemei și a sistemelor de referință

Pentru a desena traiectoria lămpii roșii, trebuie să înțelegem că mișcarea este relativă. Traiectoria (linia descrisă de mobil în timpul mișcării) depinde de corpul față de care privim mișcarea (reperul). Lampa se află pe pneul roții, deci se rotește odată cu aceasta, dar în același timp se deplasează înainte împreună cu bicicleta față de șosea.

a) Traiectoria față de axul roții

Dacă ne imaginăm că stăm pe axul roții (ca și cum axul ar fi fix), vom vedea doar mișcarea de rotație a roții. Deoarece lampa se află la o distanță constantă față de centru (pe pneu), ea va descrie o curbă închisă, situată la aceeași distanță de ax. Desenează un cerc complet folosind un compas. În centrul cercului notează un punct pentru axul roții, iar pe linia cercului desenează un punct roșu care reprezintă lampa. Adaugă o săgeată curbă pe cerc pentru a indica sensul de rotație. Această traiectorie este circulară.

b) Traiectoria față de șosea

Față de șosea, lampa are o mișcare combinată: se rotește în jurul axului și, în același timp, înaintează pe măsură ce bicicleta se deplasează. Urmând indicația din problemă (rostogolirea unei rotițe de hârtie), observăm că lampa urcă de la nivelul solului, atinge înălțimea maximă deasupra axului și coboară din nou până atinge șoseaua. Desenează o linie orizontală dreaptă reprezentând șoseaua. Deasupra ei, trasează o succesiune de arce de curbă rotunjite (numite cicloide) care pornesc de pe linie, urcă până la înălțimea diametrului roții și coboară înapoi pe linie. Marchează cu puncte roșii diverse poziții ale lămpii pe această curbă. Această traiectorie este curbilinie (mai exact, o cicloidă).

Formularea concluziei

După realizarea celor două desene, putem observa că același corp (lampa) descrie linii diferite în spațiu în funcție de reperul ales (axul roții sau șoseaua). Concluzie: Forma traiectoriei unui corp este relativă, deoarece ea depinde de sistemul de referință (reperul) ales pentru a studia mișcarea.

Rezolvare pe scurt:

a) Față de axul roții: Traiectoria este un cerc (mișcare circulară). b) Față de șosea: Traiectoria este o cicloidă (curbilinie). Concluzie: Traiectoria este relativă, depinzând de reperul ales.

Cele mai importante aspecte ale lecției

Concepte fundamentale:
  • Punctul material este o reprezentare a unui corp când dimensiunile lui nu contează în studiul mișcării. Un punct material în mișcare este un mobil.
  • Sistemul de referință este format dintr-un reper și instrumente pentru măsurarea distanței și a timpului.
  • Mișcarea și repausul sunt relative: un corp se mișcă sau stă pe loc doar în raport cu un reper specificat. Niciun corp nu este în mișcare sau repaus absolut.
  • Traiectoria este drumul (curba) urmat de corp și poate fi rectilinie, curbilinie sau circulară. Și ea depinde de sistemul de referință.
Punct material: Un corp ale cărui dimensiuni pot fi neglijate (sunt foarte mici) în comparație cu mărimea deplasărilor sale sau cu distanța la care se află alte corpuri.
Mobil: Un punct material aflat în mișcare.
O mașină care se deplasează între două orașe îndepărtate poate fi considerată punct material.
Aceeași mașină, atunci când este parcată într-un garaj, nu poate fi considerată punct material, deoarece dimensiunile ei sunt comparabile cu cele ale garajului.
Un vapor traversează Oceanul Atlantic. Poate fi considerat vaporul un punct material în această situație? Dar când este ancorat într-un port mic?
Răspuns: Când traversează oceanul, vaporul poate fi considerat un punct material, deoarece dimensiunile sale sunt nesemnificative în comparație cu distanța parcursă. Când este ancorat în port, dimensiunile sale contează în raport cu spațiul de acostare, deci nu mai este considerat punct material.
Reper (corp de referință): Un obiect în raport cu care se descrie mișcarea altui corp.
Sistem de referință: Ansamblul format dintr-un reper și instrumentele de măsură pentru distanță și timp.
Mișcare: Un corp este în mișcare atunci când își schimbă poziția față de un sistem de referință ales.
Repaus: Un corp este în repaus atunci când nu își schimbă poziția față de un sistem de referință ales.
Mișcarea și repausul sunt stări relative! Pentru a stabili dacă un corp se mișcă sau stă pe loc, trebuie întotdeauna să precizăm corpul de referință (reperul). Un obiect poate fi în repaus față de un reper, dar în mișcare față de altul, în același timp.
Câteva exemple privind relativitatea mișcării:
Corpul studiat Starea de mișcare Reperul
Un călător care așteaptă în stație repaus Pământul (stația)
mișcare Un autobuz care se apropie
Un elev care stă nemișcat în bancă repaus Pământul (clasa)
mișcare Soarele (deoarece Pământul se rotește)
Doi atleți, A și B, aleargă unul lângă celălalt pe o pistă, cu exact aceeași viteză. Care este starea de mișcare a atletului A față de atletul B? Dar față de pista de alergare?
Răspuns: Față de atletul B, atletul A este în repaus (distanța dintre ei nu se modifică). Față de pista de alergare, atletul A este în mișcare (își schimbă poziția).
Traiectorie: Curba descrisă (urma lăsată) de un mobil în mișcare, față de un sistem de referință.
În funcție de forma ei, traiectoria poate fi:
  • rectilinie: o linie dreaptă (ex. o mașină care merge pe o șosea perfect dreaptă);
  • curbilinie: o linie curbă (ex. mingea aruncată la coșul de baschet);
  • circulară: un cerc, caz particular de traiectorie curbilinie (ex. cabina unei roți panoramice).
O ilustrație simplă cu trei linii: o săgeată perfect dreaptă (rectilinie), o linie vălurită (curbilinie) și un cerc trasat cu linie punctată (circulară), reprezentând formele traiectoriilor.
La fel ca starea de mișcare, și traiectoria este relativă. Forma ei depinde de sistemul de referință ales!
Ce fel de traiectorie are un măr care cade din pom, direct pe pământ (fără vânt), față de trunchiul copacului?
Răspuns: Traiectoria este rectilinie (o linie dreaptă verticală).

Probleme propuse

Ușoară: Un pasager stă pe un scaun într-un tren care se deplasează cu viteză constantă între două gări. Precizați un reper față de care pasagerul este în repaus și un reper față de care este în mișcare.
Răspuns:
- Pasagerul este în repaus față de tren (sau scaunul trenului).
- Pasagerul este în mișcare față de șinele de tren (sau gară, copacii de pe margine).
Medie: O albină zboară din floare în floare într-o grădină. Cum ai descrie forma traiectoriei sale față de sol? Este ea un punct material în raport cu dimensiunile grădinii?
Răspuns: Traiectoria albinei este curbilinie (zboară neregulat, pe linii curbe). Da, albina poate fi considerată un punct material în raport cu dimensiunile grădinii, deoarece este foarte mică comparativ cu spațiul în care se deplasează.
Dificilă: Pe roata unei biciclete aflate în mișcare pe o șosea rectilinie s-a fixat un beculeț roșu. Descrieți traiectoria beculețului roșu față de:
a) axul (centrul) roții bicicletei;
b) un observator care stă pe marginea șoselei.
Răspuns: Acest exercițiu demonstrează că traiectoria este relativă.
a) Față de axul roții, beculețul se învârte la o distanță constantă, deci descrie o traiectorie circulară.
b) Față de șosea (observator), beculețul se rotește, dar înaintează în același timp odată cu bicicleta. Va descrie o traiectorie curbilinie complexă (o succesiune de arce, denumită cicloidă).

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: