Copertă

VI.5.1. Reflexia Regulată Și Reflexia Difuză

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 3

Rezolvare scurtă

Pentru ca fasciculul luminos să nu fie deviat (să se întoarcă pe același drum), raza incidentă și raza reflectată trebuie să se suprapună. Din legile reflexiei știm că: \[ \hat{i} = \hat{r} \] Deoarece razele se suprapun, ele coincid cu normala la suprafața oglinzii. Unghiul de incidență (format de raza incidentă cu normala) este zero: \[ \hat{i} = 0^\circ \] Prin urmare, raza cade perpendicular pe oglindă. Desenează o linie orizontală care reprezintă oglinda plană (adaugă mici linii oblice sub ea pentru a marca partea opacă). Trasează o linie verticală punctată, perpendiculară pe oglindă, care reprezintă normala (N). Peste această linie punctată, desenează o dreaptă continuă cu două săgeți pe ea: o săgeată îndreptată spre oglindă (raza incidentă) și o săgeată îndreptată în sens opus, de la oglindă în sus (raza reflectată). Lângă această dreaptă verticală, notează unghiurile i = 0° și r = 0°.

Rezolvare detaliată

Înțelegerea fenomenului de reflexie

Pentru a rezolva această problemă, ne amintim ce se întâmplă atunci când lumina întâlnește o oglindă plană. Conform legilor reflexiei, raza incidentă (cea care vine spre oglindă), normala (perpendiculara pe oglindă în punctul de incidență) și raza reflectată se află în același plan. De asemenea, unghiul de incidență este întotdeauna egal cu unghiul de reflexie: \[ \hat{i} = \hat{r} \] Unghiul de incidență \( \hat{i} \) se măsoară între raza incidentă și normală, iar unghiul de reflexie \( \hat{r} \) se măsoară între raza reflectată și normală.

Analiza condiției din problemă

Problema ne cere ca fasciculul luminos să nu fie deviat de la traseul său după reflexie. Orice rază de lumină care lovește o oglindă își schimbă sensul de propagare, dar pentru a considera că drumul său rămâne pe aceeași axă (nu este deviat în lateral), raza reflectată trebuie să se întoarcă exact pe același drum pe care a venit. Acest lucru înseamnă că raza incidentă și raza reflectată se suprapun.

Calcularea unghiului de incidență

Dacă raza incidentă și raza reflectată se află pe aceeași dreaptă, înseamnă că unghiul dintre ele este nul. Cum ambele se măsoară față de normală, deducem că razele se suprapun chiar cu normala. Prin urmare, unghiul format de raza incidentă cu normala este zero: \[ \hat{i} = 0^\circ \] Dacă \( \hat{i} = 0^\circ \), aplicând legea reflexiei, rezultă că și unghiul de reflexie este zero: \[ \hat{r} = 0^\circ \] În concluzie, fasciculul luminos trebuie să cadă perpendicular pe suprafața oglinzii.

Realizarea desenului explicativ

Desenează o linie orizontală care reprezintă oglinda plană (adaugă mici linii oblice sub ea pentru a marca partea opacă). Trasează o linie verticală punctată, perpendiculară pe oglindă, care reprezintă normala (N). Peste această linie punctată, desenează o dreaptă continuă cu două săgeți pe ea: o săgeată îndreptată spre oglindă (raza incidentă) și o săgeată îndreptată în sens opus, de la oglindă în sus (raza reflectată). Lângă această dreaptă verticală, notează unghiurile i = 0° și r = 0°.

Rezolvare pe scurt:

Raza nu este deviată dacă se întoarce pe același drum, adică se suprapune cu normala la oglindă. \[ \hat{i} = \hat{r} = 0^\circ \] Fasciculul trebuie să cadă perpendicular pe oglindă.

Cele mai importante aspecte ale lecției

Reflexia luminii respectă regula fundamentală: unghiul de incidență este mereu egal cu unghiul de reflexie (\( \hat{i} = \hat{r} \)).
În timp ce suprafețele rugoase împrăștie lumina (reflexie difuză), suprafețele lucioase, precum oglinzile, creează o reflexie regulată.
Într-o oglindă plană, imaginea pe care o vezi este virtuală, dreaptă, are exact aceeași mărime cu obiectul real și pare a fi situată la aceeași distanță în spatele oglinzii la care te afli tu în fața ei.
Dacă se dorește focalizarea sau împrăștierea luminii, se folosesc oglinzi sferice: cele concave adună razele (convergente), iar cele convexe le împrăștie (divergente).
Reflexia este fenomenul de întoarcere a luminii în mediul din care a plecat (din care provine) atunci când întâlnește o suprafață de separație între două medii diferite.
Legile reflexiei:
  1. Raza incidentă, normala la suprafață în punctul de incidență și raza reflectată se află în același plan.
  2. Unghiul de incidență (format de raza incidentă cu normala) este egal cu unghiul de reflexie (format de raza reflectată cu normala).
\[ \hat{i} = \hat{r} \] unde \(\hat{i}\) este unghiul de incidență, iar \(\hat{r}\) este unghiul de reflexie.
Schema reflexiei luminii pe o suprafață plană. O rază incidentă pornește de la o sursă și atinge suprafața orizontală în punctul de incidență. Din acel punct, se ridică o linie perpendiculară punctată numită 'normală'. Raza reflectată pleacă din punctul de incidență, aflându-se de cealaltă parte a normalei. Unghiul i (între raza incidentă și normală) este marcat și este vizual egal cu unghiul r (între raza reflectată și normală).
Modul în care este reflectată lumina depinde de tipul suprafeței pe care cade fasciculul luminos.
  • Reflexia regulată: Apare pe suprafețe plane și lucioase (ex: oglindă, apă liniștită). Razele incidente paralele sunt reflectate tot ca raze paralele.
  • Reflexia difuză: Apare pe suprafețe neregulate, rugoase sau mate. Razele incidente paralele sunt reflectate în direcții diferite, împrăștiind lumina.
Ilustrarea comparativă a celor două tipuri de reflexie. În stânga, raze incidente paralele lovesc o suprafață perfect netedă și sunt reflectate paralel (reflexie regulată). În dreapta, raze incidente paralele lovesc o suprafață cu denivelări (rugoasă) și sunt reflectate haotic, în unghiuri complet diferite (reflexie difuză).
Oglinda plană este un corp mărginit de o suprafață plană, lucioasă, care reflectă lumina în mod regulat.
Imaginea unui obiect formată într-o oglindă plană are următoarele proprietăți:
  • Este o imagine virtuală (se formează la intersecția prelungirilor razelor reflectate, în spatele oglinzii).
  • Distanța de la obiect la oglindă este egală cu distanța de la oglindă la imagine.
  • Mărimea imaginii este egală cu mărimea obiectului.
Diagramă geometrică a formării imaginii într-o oglindă plană. Un obiect punctual S1 se află în fața oglinzii. Două raze pornesc din S1, lovesc oglinda și se reflectă respectând i=r. Prelungirile punctate ale razelor reflectate se intersectează în spatele oglinzii, formând imaginea virtuală S2. Distanța de la S1 la oglindă este marcată ca fiind egală cu distanța de la oglindă la S2.
Oglinzile sferice au suprafața reflectătoare de forma unei calote sferice. Ele pot modifica forma fasciculelor de lumină și dimensiunea imaginilor.
  • Oglinda concavă: Are suprafața lucioasă pe partea interioară a sferei. Aceasta transformă un fascicul luminos paralel într-un fascicul convergent (adună razele într-un punct).
  • Oglinda convexă: Are suprafața lucioasă pe partea exterioară a sferei. Aceasta transformă un fascicul luminos paralel într-un fascicul divergent (împrăștie razele).
Reprezentarea oglinzilor sferice. În stânga (oglindă concavă), razele orizontale paralele lovesc interiorul arcului de cerc și se reflectă, adunându-se toate într-un singur punct central (focar real). În dreapta (oglindă convexă), razele orizontale paralele lovesc exteriorul arcului de cerc și se reflectă îndepărtându-se unele de altele, iar prelungirile lor punctate se întâlnesc într-un punct în spatele oglinzii (focar virtual).

Probleme practice

Ușoară: O rază de lumină cade pe o oglindă plană sub un unghi de incidență de \( 40^\circ \). Care este valoarea unghiului de reflexie? Dar valoarea unghiului dintre raza incidentă și raza reflectată?
Conform legii a doua a reflexiei, unghiul de incidență este egal cu unghiul de reflexie: \( \hat{i} = \hat{r} \).
Deci, \( \hat{r} = 40^\circ \).
Unghiul dintre raza incidentă și raza reflectată este suma celor două unghiuri: \( \hat{i} + \hat{r} = 40^\circ + 40^\circ = 80^\circ \).
Medie: O rază de lumină cade pe suprafața unei oglinzi plane astfel încât unghiul format de raza incidentă cu suprafața oglinzii este de \( 20^\circ \). Calculați unghiul de reflexie.
Atenție! Unghiul de incidență \( \hat{i} \) se măsoară între raza incidentă și normală, nu suprafața oglinzii.
Normala este perpendiculară pe suprafața oglinzii, deci formează un unghi de \( 90^\circ \) cu aceasta.
Unghiul de incidență va fi: \( \hat{i} = 90^\circ - 20^\circ = 70^\circ \).
Aplicând legea reflexiei (\( \hat{i} = \hat{r} \)), rezultă că unghiul de reflexie este \( \hat{r} = 70^\circ \).
Dificilă: Un om cu înălțimea de 1,80 m dorește să își cumpere o oglindă plană de perete în care să se poată vedea din tălpi până în creștet. Care este înălțimea minimă pe care trebuie să o aibă oglinda și depinde această dimensiune de distanța la care stă omul față de oglindă?
Conform principiilor de formare a imaginii și a legilor reflexiei, pentru a vedea extremitățile corpului, razele pornite din creștet și din tălpi trebuie să se reflecte pe marginile oglinzii și să ajungă la ochi.
Din geometria triunghiurilor formate de razele incidente și reflectate, se demonstrează că oglinda necesită a fi doar la jumătate din distanța verticală dintre ochi-creștet și ochi-tălpi.
Înălțimea minimă a oglinzii este întotdeauna jumătate din înălțimea persoanei: \( h_{\text{oglindă}} = \frac{1,80 \text{ m}}{2} = 0,90 \text{ m} \).
Distanța la care stă omul față de oglindă nu modifică această dimensiune minimă necesară.

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: