Copertă

46. Probleme Care Se Rezolvă Prin Metoda Mersului Invers

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 4

Rezolvare scurtă

Numărul de curci = 10 Numărul de găini = \( 10 + 40 = 50 \) Numărul de rațe = \( 50 : 2 = 25 \) Numărul de gâște = \( 25 - 16 = 9 \) Total păsări = \( 9 + 25 + 50 + 10 = 34 + 50 + 10 = 84 + 10 = 94 \)

Rezolvare detaliată

Pentru a rezolva această problemă, vom folosi metoda mersului invers. Vom porni de la numărul cunoscut de păsări (curcile) și vom deduce, pas cu pas, numărul celorlalte păsări din curte.

Pasul 1: Aflăm numărul de găini

Din enunț știm că numărul de curci este cu 40 mai mic decât numărul de găini. De asemenea, știm că gospodarul are 10 curci. Pentru a afla numărul de găini, vom aplica operația inversă scăderii, adică adunarea: \[ \begin{array}{c@{\;}c@{\;}c@{\;}c} & 1 & 0 & \\ + & 4 & 0 & \\ \hline & 5 & 0 & \\ \end{array} \] Deci, gospodarul are 50 de găini.

Pasul 2: Aflăm numărul de rațe

Problema ne spune că numărul găinilor este de două ori mai mare decât cel al rațelor. Pentru a afla numărul de rațe, vom face operația inversă înmulțirii, adică vom împărți numărul de găini la 2: \[ 50 : 2 = 25 \] Gospodarul are 25 de rațe.

Pasul 3: Aflăm numărul de gâște

Știm că gospodarul are cu 16 mai multe rațe decât gâște. Asta înseamnă că numărul gâștelor este cu 16 mai mic decât numărul rațelor. Vom scădea 16 din numărul rațelor: \[ \begin{array}{c@{\;}c@{\;}c@{\;}c} & 2 & 5 & \\ - & 1 & 6 & \\ \hline & & 9 & \\ \end{array} \] Gospodarul are 9 gâște.

Pasul 4: Calculăm numărul total de păsări

Pentru a afla câte păsări sunt în total, vom aduna numărul fiecărei categorii: gâște, rațe, găini și curci. Mai întâi adunăm gâștele și rațele: \[ 9 + 25 = 34 \] Apoi adunăm găinile la acest rezultat: \[ 34 + 50 = 84 \] În final, adunăm și curcile: \[ 84 + 10 = 94 \] Deci, în curte sunt în total 94 de păsări.

Rezolvare pe scurt:

Curci: 10 Găini: \( 10 + 40 = 50 \) Rațe: \( 50 : 2 = 25 \) Gâște: \( 25 - 16 = 9 \) Total: \( 10 + 50 + 25 + 9 = 94 \)

Cele mai importante aspecte ale lecției

  • Principiul metodei: Se pornește de la rezultatul final și se execută calculele în ordine inversă față de textul problemei.
  • Operațiile inverse: Adunarea se anulează prin scădere, scăderea prin adunare, înmulțirea prin împărțire, iar împărțirea prin înmulțire.
  • Expresii numerice: Se poate scrie ecuația cu o necunoscută (\(x\)) și se rezolvă treptat, izolând parantezele (dinspre exterior spre interior).
  • Metoda grafică: Desenarea segmentelor este esențială la problemele de tip "fracție din rest". Se rezolvă pornind de la ultimul segment a cărui valoare exactă este cunoscută.
Metoda mersului invers se folosește pentru rezolvarea problemelor în care cunoaștem rezultatul final al unui șir de operații și trebuie să aflăm numărul inițial (de la care s-a pornit).
Pentru a afla numărul necunoscut, se efectuează operațiile în ordine inversă față de cea din enunț, schimbând fiecare operație cu inversa ei:
  • Adunarea devine scădere (\(+\) se transformă în \(-\)).
  • Scăderea devine adunare (\(-\) se transformă în \(+\)).
  • Înmulțirea devine împărțire (\(\times\) se transformă în \(:\)).
  • Împărțirea devine înmulțire (\(:\) se transformă în \(\times\)).
Mă gândesc la un număr. Îl înmulțesc cu 9, apoi îl împart la 3. Rezultatul obținut îl adun cu 2464 și obțin 2500. Care este numărul?

Pornim de la rezultatul final (2500) și aplicăm operațiile inverse:
  • \( 2\,500 - 2\,464 = 36 \) (am inversat adunarea)
  • \( 36 \times 3 = 108 \) (am inversat împărțirea)
  • \( 108 : 9 = 12 \) (am inversat înmulțirea)
Numărul la care m-am gândit este 12.
Mă gândesc la un număr. Îl împart la 5, apoi îl înmulțesc cu 7. Rezultatul obținut îl adun cu 2663 și obțin 4000. La ce număr m-am gândit?
Aplicăm metoda mersului invers:
1. Inversăm adunarea: \( 4\,000 - 2\,663 = 1\,337 \)
2. Inversăm înmulțirea: \( 1\,337 : 7 = 191 \)
3. Inversăm împărțirea: \( 191 \times 5 = 955 \)
Răspuns: Numărul este 955.
Problemele care se rezolvă prin mersul invers pot fi transcrise sub forma unei singure expresii matematice, folosind o literă (de exemplu, \(a\) sau \(x\)) pentru numărul necunoscut.
Se scrie enunțul sub forma unei egalități, respectând ordinea operațiilor.
Se calculează succesiv valoarea parantezelor sau a blocurilor de operații, izolând necunoscuta pas cu pas, mutând termenii cunoscuți de cealaltă parte a egalului cu semn schimbat.
Fie problema: Un număr \(a\) se înmulțește cu 9, se împarte la 3, se adună cu 2464 și se obține 2500. \[ a \times 9 : 3 + 2\,464 = 2\,500 \] Izolăm blocul care conține necunoscuta: \[ a \times 9 : 3 = 2\,500 - 2\,464 \] \[ a \times 9 : 3 = 36 \] \[ a \times 9 = 36 \times 3 \] \[ a \times 9 = 108 \] \[ a = 108 : 9 \Rightarrow a = 12 \]
Află numărul necunoscut din expresia: \( (x : 6 - 528) + 307 = 517 \)
Privim paranteza ca pe un singur termen necunoscut:
\( x : 6 - 528 = 517 - 307 \)
\( x : 6 - 528 = 210 \)
Acum izolăm \( x : 6 \):
\( x : 6 = 210 + 528 \)
\( x : 6 = 738 \)
\( x = 738 \times 6 \)
\( x = 4\,428 \)
Când problema implică fracții (jumătate, un sfert, o treime) din resturi succesive, este foarte utilă reprezentarea grafică prin segmente.
Se desenează un segment mare care se împarte conform datelor problemei. Se evidențiază restul după fiecare etapă. Calculul începe întotdeauna de la ultima bucată cunoscută (valoarea finală).
Un segment orizontal lung reprezentând traseul total. Este împărțit în două jumătăți: prima este notată 'Tren'. A doua jumătate (restul) este împărțită iar în două: prima parte este 'Autocar'. Noul rest este împărțit în două: 'Bicicletă' și ultima bucată notată cu valoarea '2000 m' (mers pe jos).
Dacă ultima porțiune (mersul pe jos) are 2000 m și reprezintă jumătate din ultimul rest, atunci:
  • Bicicleta = \(2\,000 \text{ m}\) (fiind cealaltă jumătate).
  • Autocarul = \(2\,000 \times 2 = 4\,000 \text{ m}\) (dublul porțiunii anterioare).
  • Trenul = \(4\,000 \times 2 = 8\,000 \text{ m}\) (jumătate din întregul traseu).
  • Total = \(8\,000 \times 2 = 16\,000 \text{ m}\) (sau 16 km).

Probleme de exersare

Ușoară: Mă gândesc la un număr. Îl împart la 4, adun 15, iar rezultatul îl înmulțesc cu 2 obținând 50. Care este numărul?
Aplicăm mersul invers:
1. Inversăm înmulțirea: \( 50 : 2 = 25 \)
2. Inversăm adunarea: \( 25 - 15 = 10 \)
3. Inversăm împărțirea: \( 10 \times 4 = 40 \)
Răspuns: Numărul este 40.
Medie: Află numărul necunoscut din ecuația: \( [(x : 3 - 1) : 6 + 489] : 25 + 2 = 56 \)
Rezolvăm "desfăcând" operațiile de la exterior spre interior:
\( [(x : 3 - 1) : 6 + 489] : 25 = 56 - 2 \)
\( [(x : 3 - 1) : 6 + 489] : 25 = 54 \)
\( (x : 3 - 1) : 6 + 489 = 54 \times 25 \)
\( (x : 3 - 1) : 6 + 489 = 1\,350 \)
\( (x : 3 - 1) : 6 = 1\,350 - 489 \)
\( (x : 3 - 1) : 6 = 861 \)
\( x : 3 - 1 = 861 \times 6 \)
\( x : 3 - 1 = 5\,166 \)
\( x : 3 = 5\,166 + 1 \)
\( x : 3 = 5\,167 \)
\( x = 5\,167 \times 3 \Rightarrow x = 15\,501 \)
Dificilă: Un automobilist parcurge un drum în 3 săptămâni. În prima săptămână parcurge o treime din drum, în a doua săptămână parcurge un sfert din distanța rămasă, iar în a treia restul de 3210 km. Câți kilometri a parcurs în total?
Folosim metoda grafică (sau logica mersului invers din aproape în aproape):
1. Cei 3210 km parcurși în a treia săptămână reprezintă \( \frac{3}{4} \) (trei sferturi) din restul rămas după prima săptămână (deoarece în a doua s-a parcurs \( \frac{1}{4} \)).
2. Aflăm un sfert din acel rest: \( 3\,210 : 3 = 1\,070 \text{ km} \) (aceasta e distanța din săptămâna a doua).
3. Aflăm restul întreg rămas după prima săptămână (4 sferturi): \( 1\,070 \times 4 = 4\,280 \text{ km} \).
4. Acești 4280 km reprezintă două treimi (\( \frac{2}{3} \)) din drumul total, deoarece în prima săptămână s-a parcurs o treime.
5. Aflăm o treime din drumul total (distanța din prima săptămână): \( 4\,280 : 2 = 2\,140 \text{ km} \).
6. Aflăm drumul total: \( 2\,140 \times 3 = 6\,420 \text{ km} \).
Răspuns: 6420 km.

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: