Copertă

V.12. Fracții/Procente Dintr-un Număr Natural Sau Dintr-o Fracție Ordinară

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 17

Rezolvare scurtă

\( T_{Ana} = 500 \text{ km}, \quad T_{Radu} = 2500 \text{ km} \)

a)

\( Ana_{z1} = \frac{1}{5} \cdot 500 = 100 \text{ km} \) \( Radu_{z1} = \frac{4}{100} \cdot 2500 = 4 \cdot 25 = 100 \text{ km} \) \( 100 \text{ km} = 100 \text{ km} \Rightarrow \text{Se aflau în același loc.} \)

b)

\( Radu_{z2} = \frac{12}{100} \cdot 2500 = 12 \cdot 25 = 300 \text{ km} \)

c)

\( Ana_{z3} = 500 - (100 + 200) = 500 - 300 = 200 \text{ km} \) \( Radu_{z3} = \frac{2}{100} \cdot 2500 = 2 \cdot 25 = 50 \text{ km} \) \( D_{Ana} = 500 \text{ km} \) \( D_{Radu} = 100 + 300 + 50 = 450 \text{ km} \) \( 500 > 450 \Rightarrow \text{Ana se află mai departe.} \)

d)

\( Rest_{Radu} = 2500 - 450 = 2050 \text{ km} \)

Rezolvare detaliată

Pentru a rezolva această problemă, vom analiza progresul fiecărui călător zi de zi, utilizând calculul fracțiilor și al procentelor dintr-un număr natural.

a) Câți km au parcurs fiecare după prima zi? Se aflau cei doi în același loc după prima zi?

Pasul 1: Calcularea distanței parcurse de Ana în prima zi

Ana vrea să parcurgă \( 500 \text{ km} \). În prima zi, ea parcurge o cincime din traseu: \[ \frac{1}{\cancel{5}_1} \cdot \cancel{500}^{100} = 100 \text{ km} \]

Pasul 2: Calcularea distanței parcurse de Radu în prima zi

Radu vrea să parcurgă \( 2500 \text{ km} \). În prima zi, el parcurge \( 4\% \) din traseul său: \[ \frac{4}{100} \cdot 2500 = \frac{4}{\cancel{100}_1} \cdot \cancel{2500}^{25} = 4 \cdot 25 = 100 \text{ km} \]

Pasul 3: Compararea pozițiilor

Deoarece amândoi au plecat din același punct și au parcurs câte \( 100 \text{ km} \) în aceeași direcție, după prima zi ei se aflau în același loc.

b) Câți km parcurge Radu în a doua zi?

Pasul 1: Calcularea distanței parcurse de Radu

În a doua zi, Radu parcurge \( 12\% \) din traseul său total de \( 2500 \text{ km} \): \[ \frac{12}{100} \cdot 2500 = \frac{12}{\cancel{100}_1} \cdot \cancel{2500}^{25} = 12 \cdot 25 = 300 \text{ km} \]

c) Câți km a parcurs Ana în a treia zi? Cine se afla mai departe de punctul de plecare după a treia zi?

Pasul 1: Calcularea distanței parcurse de Ana în a treia zi

Ana a parcurs în prima zi \( 100 \text{ km} \) și în a doua zi \( 200 \text{ km} \). În a treia zi ajunge la destinația de \( 500 \text{ km} \). Distanța parcursă în a treia zi este: \[ 500 - (100 + 200) = 500 - 300 = 200 \text{ km} \]

Pasul 2: Calcularea poziției lui Radu după a treia zi

Radu a parcurs în prima zi \( 100 \text{ km} \), în a doua zi \( 300 \text{ km} \), iar în a treia zi parcurge \( 2\% \) din \( 2500 \text{ km} \): \[ \frac{2}{100} \cdot 2500 = \frac{2}{\cancel{100}_1} \cdot \cancel{2500}^{25} = 2 \cdot 25 = 50 \text{ km} \] Distanța totală față de punctul de plecare pentru Radu este: \[ 100 + 300 + 50 = 450 \text{ km} \]

Pasul 3: Compararea distanțelor finale după 3 zile

Ana se află la \( 500 \text{ km} \) de punctul de plecare, iar Radu se află la \( 450 \text{ km} \). Prin urmare, Ana se află mai departe.

d) Câți km mai are de parcurs Radu?

Pasul 1: Calcularea restului de drum pentru Radu

Traseul total al lui Radu este de \( 2500 \text{ km} \). Până acum a parcurs \( 450 \text{ km} \): \[ 2500 - 450 = 2050 \text{ km} \]

Rezolvare pe scurt:

a) Ana: \( \frac{1}{5} \cdot 500 = 100 \text{ km} \); Radu: \( \frac{4}{100} \cdot 2500 = 100 \text{ km} \). Da, sunt în același loc. b) Radu \( Z_2 \): \( \frac{12}{100} \cdot 2500 = 300 \text{ km} \). c) Ana \( Z_3 \): \( 500 - 300 = 200 \text{ km} \). Radu total: \( 100+300+50=450 \text{ km} \). Ana e mai departe (500 km > 450 km). d) Radu rest: \( 2500 - 450 = 2050 \text{ km} \).

Cele mai importante aspecte ale lecției

Concluzii cheie:
  • Fracție dintr-un număr: Se înmulțește fracția cu numărul respectiv: \(\frac{a}{b} \text{ din } m = \frac{a \cdot m}{b}\). Ex: \(\frac{1}{2} \text{ din } 160 = 80\).
  • Fracție dintr-o altă fracție: Se înmulțesc cele două fracții între ele: \(\frac{a}{b} \text{ din } \frac{c}{d} = \frac{a \cdot c}{b \cdot d}\). Ex: \(\frac{1}{2} \text{ din } \frac{4}{5} = \frac{2}{5}\).
  • Procent dintr-un număr/fracție: Un procent \(p\%\) se scrie sub forma \(\frac{p}{100}\) și se înmulțește cu valoarea dată. Ex: \(25\% \text{ din } 1500 = \frac{25}{100} \cdot 1500 = 375\).
  • Numere mixte: Se transformă întotdeauna în fracții ordinare înainte de a efectua înmulțirile.
Determinarea unei părți fracționare dintr-un număr întreg reprezintă operația de înmulțire a acelei fracții cu numărul respectiv.
Pentru a afla o fracție dintr-un număr natural, înmulțim numărul cu numărătorul fracției și împărțim rezultatul obținut la numitorul acesteia.
\[ \frac{a}{b} \text{ din } m = \frac{a}{b} \cdot m = \frac{a \cdot m}{b} \] unde \( a, b, m \) sunt numere naturale, cu \( b \neq 0 \).
Să calculăm \(\frac{3}{5}\) din \(400\) de lei: \[ \frac{3}{5} \cdot 400 = \frac{3 \cdot 400}{5} = \frac{1200}{5} = 240 \text{ lei} \]
Calculați \(\frac{8}{9}\) din \(702\).
Aplicăm formula de calcul: \[ \frac{8}{9} \cdot 702 = \frac{8 \cdot 702}{9} \] Simplificăm \(702\) cu \(9\) (deoarece \(702 : 9 = 78\)): \[ 8 \cdot 78 = 624 \] Răspuns: \(624\)
Aflarea unei părți dintr-o altă mărime fracționară se realizează prin înmulțirea celor două fracții.
Pentru a afla o fracție dintr-o fracție ordinară, se efectuează produsul celor două fracții (se înmulțesc numărătorii între ei și numitorii între ei).
\[ \frac{a}{b} \text{ din } \frac{c}{d} = \frac{a}{b} \cdot \frac{c}{d} = \frac{a \cdot c}{b \cdot d} \] unde \( a, b, c, d \) sunt numere naturale, cu \( b \neq 0 \) și \( d \neq 0 \).
Dacă în calcul intervin numere mixte, acestea trebuie transformate în fracții ordinare înainte de a efectua înmulțirea. Formula de transformare este: \[ x\frac{y}{z} = \frac{x \cdot z + y}{z} \]
Calculați \(1\frac{4}{5}\) din \(2\frac{1}{27}\):
Mai întâi transformăm numerele mixte în fracții ordinare: \[ 1\frac{4}{5} = \frac{1 \cdot 5 + 4}{5} = \frac{9}{5} \] \[ 2\frac{1}{27} = \frac{2 \cdot 27 + 1}{27} = \frac{55}{27} \] Înmulțim fracțiile obținute și simplificăm pe diagonală prin \(9\) și prin \(5\): \[ \frac{9}{5} \cdot \frac{55}{27} = \frac{1 \cdot 11}{1 \cdot 3} = \frac{11}{3} \]
Calculați \(\frac{2}{5}\) din \(7\frac{1}{2}\).
Transformăm numărul mixt în fracție ordinară: \[ 7\frac{1}{2} = \frac{7 \cdot 2 + 1}{2} = \frac{15}{2} \] Calculăm produsul celor două fracții: \[ \frac{2}{5} \cdot \frac{15}{2} = \frac{2 \cdot 15}{5 \cdot 2} \] Simplificăm pe diagonală prin \(2\) și prin \(5\): \[ \frac{1 \cdot 3}{1 \cdot 1} = 3 \] Răspuns: \(3\)
Un procent reprezintă o fracție ordinară cu numitorul \(100\). Se notează cu \(p\%\) și are semnificația de \( \frac{p}{100} \).
Pentru a calcula un procent \(p\%\) dintr-un număr natural sau dintr-o fracție ordinară, înmulțim fracția \(\frac{p}{100}\) cu numărul sau fracția ordinară respectivă.
a) Procent dintr-un număr natural \(n\): \[ p\% \text{ din } n = \frac{p}{100} \cdot n \] b) Procent dintr-o fracție ordinară \(\frac{a}{b}\): \[ p\% \text{ din } \frac{a}{b} = \frac{p}{100} \cdot \frac{a}{b} \]
Într-o școală sunt \(1500\) de elevi, iar \(75\%\) dintre aceștia folosesc transportul în comun. Numărul elevilor care folosesc transportul în comun este: \[ 75\% \text{ din } 1500 = \frac{75}{100} \cdot 1500 = 75 \cdot 15 = 1125 \text{ elevi} \]
Calculați \(20\%\) din \(\frac{35}{4}\).
Scriem procentul sub formă de fracție și înmulțim: \[ 20\% \text{ din } \frac{35}{4} = \frac{20}{100} \cdot \frac{35}{4} \] Simplificăm fracția \(\frac{20}{100}\) prin \(20\) pentru a obține \(\frac{1}{5}\): \[ \frac{1}{5} \cdot \frac{35}{4} = \frac{1 \cdot 35}{5 \cdot 4} \] Simplificăm prin \(5\) și obținem: \[ \frac{7}{4} \] Răspuns: \(\frac{7}{4}\) (sau sub formă de număr mixt \(1\frac{3}{4}\))

Probleme practice

Problema 1 (Dificultate: Ușoară)
Calculează \(\frac{2}{3}\) din \(234\).
Aplicăm regula înmulțirii unei fracții cu un număr natural: \[ \frac{2}{3} \cdot 234 = \frac{2 \cdot 234}{3} \] Deoarece \(234\) se împarte exact la \(3\) (\(234 : 3 = 78\)), simplificăm și obținem: \[ 2 \cdot 78 = 156 \] Răspuns: \(156\)
Problema 2 (Dificultate: Medie)
Calculează și adu rezultatul la forma ireductibilă: \(\frac{8}{11}\) din \(\frac{55}{56}\).
Înmulțim cele două fracții ordinare și simplificăm pe diagonală: \[ \frac{8}{11} \cdot \frac{55}{56} \] Simplificăm numărătorul \(8\) cu numitorul \(56\) prin \(8\) și numitorul \(11\) cu numărătorul \(55\) prin \(11\): \[ \frac{1 \cdot 5}{1 \cdot 7} = \frac{5}{7} \] Fracția obținută, \(\frac{5}{7}\), este ireductibilă. Răspuns: \(\frac{5}{7}\)
Problema 3 (Dificultate: Medie)
Determină \(18\%\) din \(2500\) kg.
Scriem procentul sub formă de fracție cu numitorul \(100\) și înmulțim cu mărimea dată: \[ 18\% \text{ din } 2500 = \frac{18}{100} \cdot 2500 \] Simplificăm prin \(100\) și efectuăm înmulțirea rămasă: \[ 18 \cdot 25 = 450 \text{ kg} \] Răspuns: \(450\) kg
Problema 4 (Dificultate: Dificilă)
Prețul unui obiect este de \(200\) de lei. Prețul se mărește cu \(10\%\), iar după câteva zile noul preț scade cu \(10\%\). Care este prețul final al obiectului după cele două modificări?
Efectuăm calculele în mod succesiv:
Etapa 1: Calculăm mărirea de \(10\%\) aplicată prețului inițial: \[ 10\% \text{ din } 200 = \frac{10}{100} \cdot 200 = 10 \cdot 2 = 20 \text{ lei} \] Noul preț după mărire este: \[ 200 + 20 = 220 \text{ lei} \]
Etapa 2: Calculăm scăderea de \(10\%\) aplicată noului preț de \(220\) de lei: \[ 10\% \text{ din } 220 = \frac{10}{100} \cdot 220 = 10 \cdot 2,2 = 22 \text{ lei} \] Prețul final după ieftinire devine: \[ 220 - 22 = 198 \text{ lei} \] Răspuns: \(198\) lei

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: