Copertă

VI.12. Transformarea Unei Fracții Zecimale Periodice În Fracție Ordinară

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 6

Rezolvare scurtă

\( 0,3(4) = \frac{34 - 3}{90} = \frac{31}{90} \) \( 0,1(14) = \frac{114 - 1}{990} = \frac{113}{990} \) \( 0,12(5) = \frac{125 - 12}{900} = \frac{113}{900} \) \( 1,31(2) = 1\frac{312 - 31}{900} = 1\frac{281}{900} \) \( 1,0(23) = 1\frac{23 - 0}{990} = 1\frac{23}{990} \) \( 1,1(38) = 1\frac{138 - 1}{990} = 1\frac{137}{990} \) \( 2,0(07) = 2\frac{07 - 0}{990} = 2\frac{7}{990} \) \( 0,0(47) = \frac{47 - 0}{990} = \frac{47}{990} \)

Rezolvare detaliată

Pentru a transforma o fracție zecimală periodică mixtă în fracție ordinară, folosim următoarea regulă: numărătorul este egal cu diferența dintre numărul format din toate cifrele de după virgulă și numărul format din cifrele aflate în partea neperiodică. Numitorul este format din atâtea cifre de 9 câte cifre sunt în perioadă, urmate de atâtea cifre de 0 câte cifre sunt în partea neperiodică (zecimală).

Transformarea fracțiilor din coloana A

1. Pentru \( 0,3(4) \): La numărător avem \( 34 - 3 = 31 \). La numitor avem un 9 (pentru perioada 4) și un 0 (pentru cifra 3). \[ 0,3(4) = \frac{34 - 3}{90} = \frac{31}{90} \] 2. Pentru \( 0,1(14) \): La numărător avem \( 114 - 1 = 113 \). La numitor avem doi de 9 (pentru perioada 14) și un 0 (pentru cifra 1). \[ 0,1(14) = \frac{114 - 1}{990} = \frac{113}{990} \] 3. Pentru \( 0,12(5) \): La numărător avem \( 125 - 12 = 113 \). La numitor avem un 9 și doi de 0. \[ 0,12(5) = \frac{125 - 12}{900} = \frac{113}{900} \] 4. Pentru \( 1,31(2) \): Păstrăm întregul 1. La numărător avem \( 312 - 31 = 281 \). La numitor avem un 9 și doi de 0. \[ 1,31(2) = 1\frac{312 - 31}{900} = 1\frac{281}{900} \] 5. Pentru \( 1,0(23) \): Păstrăm întregul 1. La numărător avem \( 023 - 0 = 23 \). La numitor avem doi de 9 și un 0. \[ 1,0(23) = 1\frac{23 - 0}{990} = 1\frac{23}{990} \] 6. Pentru \( 1,1(38) \): Păstrăm întregul 1. La numărător avem \( 138 - 1 = 137 \). La numitor avem doi de 9 și un 0. \[ 1,1(38) = 1\frac{138 - 1}{990} = 1\frac{137}{990} \] 7. Pentru \( 2,0(07) \): Păstrăm întregul 2. La numărător avem \( 007 - 0 = 7 \). La numitor avem doi de 9 și un 0. \[ 2,0(07) = 2\frac{7 - 0}{990} = 2\frac{7}{990} \] 8. Pentru \( 0,0(47) \): La numărător avem \( 047 - 0 = 47 \). La numitor avem doi de 9 și un 0. \[ 0,0(47) = \frac{47 - 0}{990} = \frac{47}{990} \] Asocierile sunt acum complete, folosind valorile găsite în coloana B.

Rezolvare pe scurt:

\( 0,3(4) = \frac{31}{90} \) \( 0,1(14) = \frac{113}{990} \) \( 0,12(5) = \frac{113}{900} \) \( 1,31(2) = 1\frac{281}{900} \) \( 1,0(23) = 1\frac{23}{990} \) \( 1,1(38) = 1\frac{137}{990} \) \( 2,0(07) = 2\frac{7}{990} \) \( 0,0(47) = \frac{47}{990} \)

Cele mai importante aspecte ale lecției

Reguli cheie de transformare în fracții ordinare:
  • Periodice simple: La numitor punem doar cifre de \(9\) (atâtea câte cifre sunt în perioadă).
    Exemplu rapid: \( 0,(7) = \frac{7}{9} \); \( 5,(12) = \frac{512 - 5}{99} = \frac{507}{99} \).
  • Periodice mixte: La numitor punem cifre de \(9\) (pentru perioadă) urmate de cifre de \(0\) (pentru partea neperiodică de după virgulă).
    Exemplu rapid: \( 0,2(5) = \frac{25 - 2}{90} = \frac{23}{90} \); \( 1,1(15) = \frac{1115 - 11}{990} = \frac{1104}{990} \).
O fracție zecimală periodică simplă are perioada situată imediat după virgulă (de exemplu: \(0,(3)\) sau \(2,(45)\)).
Pentru a transforma o fracție periodică simplă într-o fracție ordinară:
  • La numărător scriem numărul format din toate cifrele (fără virgulă), din care scădem numărul format din cifrele aflate înaintea perioadei (partea întreagă).
  • La numitor scriem un număr format din atâtea cifre de \(9\) câte cifre are perioada.
\[ a,(b) = \frac{\overline{ab} - a}{9} \] \[ a,(bcd) = \frac{\overline{abcd} - a}{999} \]
Alternativ, putem izola partea întreagă:
  • Partea întreagă se scrie ca număr de întregi ai fracției.
  • La numărător se scrie perioada.
  • La numitor se scriu atâtea cifre de \(9\) câte cifre are perioada.
  • Exemplul 1: \( 1,(4) = \frac{14 - 1}{9} = \frac{13}{9} \) sau \( 1,(4) = 1\frac{4}{9} = \frac{1 \cdot 9 + 4}{9} = \frac{13}{9} \)
  • Exemplul 2: \( 2,(45) = \frac{245 - 2}{99} = \frac{243}{99} \). Simplificând prin \(9\), obținem \( \frac{27}{11} \).
  • Exemplul 3: \( 0,(3) = \frac{3}{9} \). Simplificând prin \(3\), obținem \( \frac{1}{3} \).
O fracție zecimală periodică mixtă are una sau mai multe cifre neperiodice între virgulă și perioadă (de exemplu: \(1,2(3)\) sau \(0,12(5)\)). Partea dintre virgulă și perioadă se numește parte neperiodică.
Pentru a transforma o fracție periodică mixtă într-o fracție ordinară:
  • La numărător scriem numărul format din toate cifrele (fără virgulă), din care scădem numărul format din toate cifrele aflate înaintea perioadei.
  • La numitor scriem un număr format din atâtea cifre de \(9\) câte cifre are perioada, urmate de atâtea cifre de \(0\) câte cifre are partea neperiodică (de după virgulă).
\[ a,b(c) = \frac{\overline{abc} - \overline{ab}}{90} \] \[ a,bc(d) = \frac{\overline{abcd} - \overline{abc}}{900} \] \[ a,b(cd) = \frac{\overline{abcd} - \overline{ab}}{990} \]
Alternativ, folosind întregii:
  • Partea întreagă se scrie în fața fracției.
  • La numărător scriem numărul format din partea neperiodică urmată de perioadă, din care scădem partea neperiodică.
  • La numitor punem atâția de \(9\) câte cifre are perioada, urmați de atâția de \(0\) câte cifre are partea neperiodică de după virgulă.
  • Exemplul 1: \( 2,1(3) = \frac{213 - 21}{90} = \frac{192}{90} \). Simplificând prin \(6\), obținem \( \frac{32}{15} \).
  • Exemplul 2: \( 0,25(4) = \frac{254 - 25}{900} = \frac{229}{900} \).
  • Exemplul 3: \( 1,12(6) = 1\frac{126 - 12}{900} = 1\frac{114}{900} = 1\frac{19}{150} = \frac{169}{150} \) (după simplificare prin \(6\)).
Fracțiile ordinare obținute în urma transformării trebuie aduse, de fiecare dată când este posibil, la forma ireductibilă prin simplificare.

Exerciții practice

Exercițiul 1 (Ușor): Transformați în fracții ordinare ireductibile următoarele fracții zecimale periodice simple:
  1. \( 0,(6) \)
  2. | \( 1,(18) \)
  1. \( 0,(6) = \frac{6}{9} \). Simplificăm prin \(3\) și obținem: \( \frac{2}{3} \).
  2. \( 1,(18) = \frac{118 - 1}{99} = \frac{117}{99} \). Simplificăm prin \(9\) (deoarece suma cifrelor lui \(117\) este \(9\) și a lui \(99\) este \(18\)): \( \frac{13}{11} \).
Exercițiul 2 (Mediu): Transformați în fracții ordinare ireductibile următoarele fracții zecimale periodice mixte:
  1. \( 0,1(6) \)
  2. \( 3,1(2) \)
  1. \( 0,1(6) = \frac{16 - 1}{90} = \frac{15}{90} \). Simplificăm prin \(15\) și obținem: \( \frac{1}{6} \).
  2. \( 3,1(2) = \frac{312 - 31}{90} = \frac{281}{90} \). Deoarece \(281\) este număr prim, fracția este deja ireductibilă.
Exercițiul 3 (Mediu): Calculați valoarea expresiei: \( E = 0,(3) + 0,1(6) - 0,25 \). Scrieți rezultatul sub formă de fracție ordinară ireductibilă.
Mai întâi transformăm fiecare fracție zecimală în fracție ordinară:
  • \( 0,(3) = \frac{3}{9} = \frac{1}{3} \)
  • \( 0,1(6) = \frac{16 - 1}{90} = \frac{15}{90} = \frac{1}{6} \)
  • \( 0,25 = \frac{25}{100} = \frac{1}{4} \)
Înlocuim în expresie și aducem la numitorul comun \(12\): \[ E = \frac{1}{3} + \frac{1}{6} - \frac{1}{4} = \frac{4}{12} + \frac{2}{12} - \frac{3}{12} = \frac{4 + 2 - 3}{12} = \frac{3}{12} \] Simplificăm fracția \( \frac{3}{12} \) prin \(3\) și obținem: \[ E = \frac{1}{4} \]
Exercițiul 4 (Dificil): Determinați cifrele distincte \(a\), \(b\) și \(c\) știind că este îndeplinită egalitatea: \[ a,(bc) = \frac{27}{11} \]
Transformăm mai întâi membrul drept al egalității într-o fracție care să aibă numitorul format din cifre de \(9\), pentru a putea identifica perioada: \[ \frac{27}{11} = \frac{27 \cdot 9}{11 \cdot 9} = \frac{243}{99} \] Știm că transformarea fracției \( a,(bc) \) este: \[ a,(bc) = \frac{\overline{abc} - a}{99} \] Egalând cele două fracții, obținem: \[ \frac{\overline{abc} - a}{99} = \frac{243}{99} \implies \overline{abc} - a = 243 \] Scriem numărul \( \overline{abc} \) sub formă de descompunere în baza 10: \[ 100a + 10b + c - a = 243 \implies 99a + 10b + c = 243 \] Deoarece \( a \) este cifră semnificativă (prima cifră a numărului), analizăm valorile posibile pentru \( a \):
  • Dacă \( a \ge 3 \), atunci \( 99a \ge 297 \), ceea ce depășește \( 243 \). Deci \( a \) nu poate fi mai mare sau egal cu 3.
  • Dacă \( a = 1 \), atunci \( 99 \cdot 1 + 10b + c = 243 \implies 10b + c = 144 \). Deoarece \(b\) și \(c\) sunt cifre, valoarea maximă a expresiei \(10b+c\) este \(10 \cdot 9 + 9 = 99\), deci nu putem obține \(144\).
  • Dacă \( a = 2 \), atunci: \[ 99 \cdot 2 + 10b + c = 243 \implies 198 + \overline{bc} = 243 \implies \overline{bc} = 243 - 198 \implies \overline{bc} = 45 \]
De aici rezultă \( b = 4 \) și \( c = 5 \).
Cifrele sunt distincte: \( a = 2 \), \( b = 4 \), \( c = 5 \).
Verificare: \( 2,(45) = \frac{245-2}{99} = \frac{243}{99} = \frac{27}{11} \). (Adevărat)

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: