Copertă

76. Aplic

Lecția 76 conține următoarele grupuri de exerciții:

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 2

Rezolvare scurtă

Ora decolare: \( 19 \text{ h și } 45 \text{ min} \) Durata zborului: \( 2 \text{ h și } 10 \text{ min} \) Calcularea minutelor: \( 45 \text{ min} + 10 \text{ min} = 55 \text{ min} \) Calcularea orelor: \( 19 \text{ h} + 2 \text{ h} = 21 \text{ h} \) Ora sosirii: \( 21 \text{ h și } 55 \text{ min} \) (sau ora \( 9 \) și \( 55 \) de minute seara)

Rezolvare detaliată

Analizarea problemei

Problema ne cere să aflăm ora la care un avion ajunge la destinație, cunoscând ora de decolare și durata zborului. Pentru a rezolva problema, vom aduna intervalul de timp (durata) la ora inițială, având grijă să respectăm regulile de transformare a unităților de măsură pentru timp: \( 1 \text{ oră} = 60 \text{ minute} \) și \( 1 \text{ zi} = 24 \text{ ore} \).

Reprezentarea pe ceas

Pentru a vizualiza mai bine, putem folosi instrucțiunile de mai jos:
Se desenează un cerc reprezentând cadranul unui ceas. Se marchează orele de la 1 la 12. Pentru ora 19:45, limba mică (a orelor) este între cifra 7 și 8 (deoarece 19 pe ceasul de 24h corespunde orei 7 seara), iar limba mare (a minutelor) este fix pe cifra 9. Pentru a afla ora finală, rotim limba mare cu încă 10 minute (ajunge pe cifra 11) și limba mică cu încă 2 ore (trece de cifra 9 spre 10).

Adunarea minutelor

Mai întâi, adunăm minutele orei de decolare cu minutele duratei zborului: \[ \begin{array}{c@{\;}c@{\;}c} & 4 & 5 \\ + & 1 & 0 \\ \hline & 5 & 5 \\ \end{array} \] Avem în total \( 55 \text{ minute} \). Deoarece \( 55 < 60 \), nu avem nicio oră întreagă de transferat.

Adunarea orelor

Acum adunăm orele de decolare cu orele duratei zborului: \[ \begin{array}{c@{\;}c@{\;}c} & 1 & 9 \\ + & & 2 \\ \hline & 2 & 1 \\ \end{array} \] Rezultatul este ora \( 21 \).

Stabilirea orei finale

Combinând cele două rezultate, avionul aterizează la ora \( 21 \text{ și } 55 \text{ minute} \). Dacă ne uităm pe un ceas analogic (cu ace), aceasta corespunde orei \( 9 \text{ și } 55 \text{ minute} \) seara.

Rezolvare pe scurt:

\( 19 \text{ h } 45 \text{ min} + 2 \text{ h } 10 \text{ min} = (19+2) \text{ h } (45+10) \text{ min} = 21 \text{ h } 55 \text{ min} \)

Cele mai importante aspecte ale lecției

Timpul se măsoară în unități de bază: secunda, minutul (60s), ora (60 min) și ziua (24h). Pentru calendar folosim săptămâna (7 zile), luna și anul (365/366 zile). Evenimentele istorice se măsoară în decenii (10 ani), secole (100 ani) și milenii (1000 ani). Pe un ceas, acul scurt arată ora, iar cel lung arată minutele.
Timpul măsoară durata evenimentelor. Cele mai comune unități de măsură pentru intervale scurte și medii de timp sunt secunda, minutul, ora și ziua.
\[ 1 \text{ minut} = 60 \text{ secunde} \] \[ 1 \text{ oră} = 60 \text{ minute} \] \[ 1 \text{ zi} = 24 \text{ ore} \]
Dacă o emisiune durează 2 ore, ea durează de fapt \( 2 \cdot 60 = 120 \text{ minute} \).
Câte secunde are o oră întreagă?
Știm că \( 1 \text{ oră} = 60 \text{ minute} \) și \( 1 \text{ minut} = 60 \text{ secunde} \).
Înmulțim: \( 60 \cdot 60 = 3600 \text{ secunde} \).
Răspuns: O oră are 3600 de secunde.
Pentru intervale mai mari, timpul se organizează în săptămâni, luni și ani.
  • \( 1 \text{ săptămână} = 7 \text{ zile} \)
  • \( 1 \text{ lună} = 28, 29, 30 \text{ sau } 31 \text{ de zile} \)
  • \( 1 \text{ an} = 12 \text{ luni} = 365 \text{ de zile} \)
Anul bisect: O dată la 4 ani, luna februarie are 29 de zile în loc de 28. În acel an, anul are 366 de zile.
Câte zile sunt în 3 săptămâni și 5 zile?
Calculăm zilele din săptămâni: \( 3 \cdot 7 = 21 \text{ zile} \).
Adunăm restul de zile: \( 21 + 5 = 26 \text{ zile} \).
Răspuns: 26 de zile.
Când vorbim despre istorie sau evenimente de foarte lungă durată, folosim unități care grupează mai mulți ani.
\[ 1 \text{ deceniu} = 10 \text{ ani} \] \[ 1 \text{ secol (veac)} = 100 \text{ de ani} \] \[ 1 \text{ mileniu} = 1000 \text{ de ani} \]
Două secole și o jumătate reprezintă: \( 2 \cdot 100 + 50 = 250 \text{ de ani} \).
Pe un ceas analogic (cu cadran și limbi), timpul se citește astfel:
  • Acul scurt (limba mică) indică ora.
  • Acul lung (limba mare) indică minutele.
Deoarece cadranul are doar 12 ore, dar o zi are 24, orele de după-amiază se pot citi adăugând 12. De exemplu, ora 3 după-amiaza se scrie ca 15:00 (\( 3 + 12 = 15 \)).

Exerciții

Ușoară: Asociază fiecare eveniment cu cea mai potrivită unitate de măsură (secunde, minute, ore, luni):
a) Durata unei pauze școlare.
b) Timpul în care clipești din ochi.
c) Durata vacanței de vară.
a) Durata unei pauze școlare se măsoară în minute (ex. 10 minute).
b) Clipitul din ochi se măsoară în secunde (sau fracțiuni de secundă).
c) Vacanța de vară se măsoară în luni (aproximativ 3 luni).
Medie: Un avion decolează la ora 19:45. Zborul durează 2 ore și 10 minute. La ce oră va ajunge avionul la destinație?
Adunăm orele cu orele și minutele cu minutele:
Ore: \( 19 + 2 = 21 \)
Minute: \( 45 + 10 = 55 \)
Răspuns: Avionul va ajunge la ora 21:55.
Dificilă: O clădire istorică a fost construită în anul 1850. Peste exact 1 secol și 3 decenii, a fost renovată complet. În ce an a avut loc renovarea?
Transformăm secolele și deceniile în ani:
\( 1 \text{ secol} = 100 \text{ ani} \)
\( 3 \text{ decenii} = 3 \cdot 10 = 30 \text{ ani} \)
Timpul total scurs: \( 100 + 30 = 130 \text{ ani} \).
Adunăm la anul construcției: \( 1850 + 130 = 1980 \).
Răspuns: Renovarea a avut loc în anul 1980.
Logic: Pentru a fierbe un ou tare, apa trebuie să clocotească 6 minute. Câte minute trebuie să clocotească apa pentru a fierbe 4 ouă deodată?
Răspuns: Tot 6 minute. Dacă ouăle sunt fierte în același timp, în aceeași oală, durata necesară nu se multiplică.

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: