Copertă

76. Aplic

Lecția 76 conține următoarele grupuri de exerciții:

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 3

Rezolvare scurtă

Program școlar: \( 12 - 8 = 4 \text{ ore} \) (durata) Odihnă: Interval \( 12.00 - 14.00 \); Durata \( = 14 - 12 = 2 \text{ ore} \) Efectuarea temelor: Interval \( 14.00 - 16.00 \); Durata \( = 16 - 14 = 2 \text{ ore} \) Alte activități: Interval \( 16.00 - 18.00 \); Durata \( = 18 - 16 = 2 \text{ ore} \) Joc: Interval \( 18.00 - 20.00 \); Durata \( = 20 - 18 = 2 \text{ ore} \) \[ \begin{array}{|l|c|c|c|c|c|} \hline \text{Activitate} & \text{Program școlar} & \text{Odihnă} & \text{Efectuarea temelor} & \text{Alte activități} & \text{Joc} \\ \hline \text{Interval orar} & 8.00 - 12.00 & 12.00 - 14.00 & 14.00 - 16.00 & 16.00 - 18.00 & 18.00 - 20.00 \\ \hline \text{Durata} & 4 \text{ ore} & 2 \text{ ore} & 2 \text{ ore} & 2 \text{ ore} & 2 \text{ ore} \\ \hline \end{array} \]

Rezolvare detaliată

Pentru a completa acest tabel, trebuie să analizăm imaginile din manual care prezintă programul zilnic al unui elev și să calculăm duratele sau intervalele orare lipsă, folosind operații cu unități de măsură pentru timp.

Pasul 1: Analiza datelor existente și a imaginilor

Din tabelul parțial și imaginile de la pagina 138 (secțiunea "Cercetez și descopăr"), putem deduce programul: 1. **Program școlar:** \( 8.00 - 12.00 \). Durata este de \( 12 - 8 = 4 \) ore. 2. **Odihnă (prânz/pauză):** Urmează imediat după școală. În imagine, copilul mănâncă, probabil între orele \( 12.00 \) și \( 13.00 \). Durata ar fi de \( 1 \) oră. 3. **Efectuarea temelor:** În imagine, fetița învață la lampă. De obicei, acest lucru are loc după masa de prânz. Să presupunem intervalul \( 13.00 - 15.00 \). Durata este de \( 2 \) ore. 4. **Alte activități:** În imagine vedem un copil care merge cu bicicleta. Să presupunem intervalul \( 15.00 - 17.00 \). Durata este de \( 2 \) ore. 5. **Joc/Timp liber:** După activități, urmează joaca. Să presupunem intervalul \( 17.00 - 19.00 \). Durata este de \( 2 \) ore. 6. **Somn (Odihnă):** Ultima imagine arată copilul dormind la ora \( 21.00 \).

Pasul 2: Stabilirea unui program logic pentru tabel

Vom completa tabelul cu valori standard pentru un elev de clasa a IV-a, bazându-ne pe succesiunea logică a activităților: - **Odihnă (Masa de prânz):** Interval \( 12.00 - 14.00 \). Calculăm durata: \[ 14 - 12 = 2 \text{ ore} \] - **Efectuarea temelor:** Interval \( 14.00 - 16.00 \). Calculăm durata: \[ 16 - 14 = 2 \text{ ore} \] - **Alte activități (Sport/Bicicletă):** Interval \( 16.00 - 18.00 \). Calculăm durata: \[ 18 - 16 = 2 \text{ ore} \] - **Joc:** Interval \( 18.00 - 20.00 \). Calculăm durata: \[ 20 - 18 = 2 \text{ ore} \]

Pasul 3: Completarea tabelului final

Vom introduce toate datele calculate în structura tabelului. \[ \begin{array}{|l|c|c|c|c|c|} \hline \text{Activitate} & \text{Program școlar} & \text{Odihnă} & \text{Efectuarea temelor} & \text{Alte activități} & \text{Joc} \\ \hline \text{Interval orar} & 8.00 - 12.00 & 12.00 - 14.00 & 14.00 - 16.00 & 16.00 - 18.00 & 18.00 - 20.00 \\ \hline \text{Durata} & 4 \text{ ore} & 2 \text{ ore} & 2 \text{ ore} & 2 \text{ ore} & 2 \text{ ore} \\ \hline \end{array} \]

Rezolvare pe scurt:

\[ \begin{array}{|l|c|c|c|c|c|} \hline \text{Activitate} & \text{Școală} & \text{Odihnă} & \text{Teme} & \text{Alte activ.} & \text{Joc} \\ \hline \text{Interval} & 8-12 & 12-14 & 14-16 & 16-18 & 18-20 \\ \hline \text{Durata} & 4 \text{ h} & 2 \text{ h} & 2 \text{ h} & 2 \text{ h} & 2 \text{ h} \\ \hline \end{array} \]

Cele mai importante aspecte ale lecției

Timpul se măsoară în unități de bază: secunda, minutul (60s), ora (60 min) și ziua (24h). Pentru calendar folosim săptămâna (7 zile), luna și anul (365/366 zile). Evenimentele istorice se măsoară în decenii (10 ani), secole (100 ani) și milenii (1000 ani). Pe un ceas, acul scurt arată ora, iar cel lung arată minutele.
Timpul măsoară durata evenimentelor. Cele mai comune unități de măsură pentru intervale scurte și medii de timp sunt secunda, minutul, ora și ziua.
\[ 1 \text{ minut} = 60 \text{ secunde} \] \[ 1 \text{ oră} = 60 \text{ minute} \] \[ 1 \text{ zi} = 24 \text{ ore} \]
Dacă o emisiune durează 2 ore, ea durează de fapt \( 2 \cdot 60 = 120 \text{ minute} \).
Câte secunde are o oră întreagă?
Știm că \( 1 \text{ oră} = 60 \text{ minute} \) și \( 1 \text{ minut} = 60 \text{ secunde} \).
Înmulțim: \( 60 \cdot 60 = 3600 \text{ secunde} \).
Răspuns: O oră are 3600 de secunde.
Pentru intervale mai mari, timpul se organizează în săptămâni, luni și ani.
  • \( 1 \text{ săptămână} = 7 \text{ zile} \)
  • \( 1 \text{ lună} = 28, 29, 30 \text{ sau } 31 \text{ de zile} \)
  • \( 1 \text{ an} = 12 \text{ luni} = 365 \text{ de zile} \)
Anul bisect: O dată la 4 ani, luna februarie are 29 de zile în loc de 28. În acel an, anul are 366 de zile.
Câte zile sunt în 3 săptămâni și 5 zile?
Calculăm zilele din săptămâni: \( 3 \cdot 7 = 21 \text{ zile} \).
Adunăm restul de zile: \( 21 + 5 = 26 \text{ zile} \).
Răspuns: 26 de zile.
Când vorbim despre istorie sau evenimente de foarte lungă durată, folosim unități care grupează mai mulți ani.
\[ 1 \text{ deceniu} = 10 \text{ ani} \] \[ 1 \text{ secol (veac)} = 100 \text{ de ani} \] \[ 1 \text{ mileniu} = 1000 \text{ de ani} \]
Două secole și o jumătate reprezintă: \( 2 \cdot 100 + 50 = 250 \text{ de ani} \).
Pe un ceas analogic (cu cadran și limbi), timpul se citește astfel:
  • Acul scurt (limba mică) indică ora.
  • Acul lung (limba mare) indică minutele.
Deoarece cadranul are doar 12 ore, dar o zi are 24, orele de după-amiază se pot citi adăugând 12. De exemplu, ora 3 după-amiaza se scrie ca 15:00 (\( 3 + 12 = 15 \)).

Exerciții

Ușoară: Asociază fiecare eveniment cu cea mai potrivită unitate de măsură (secunde, minute, ore, luni):
a) Durata unei pauze școlare.
b) Timpul în care clipești din ochi.
c) Durata vacanței de vară.
a) Durata unei pauze școlare se măsoară în minute (ex. 10 minute).
b) Clipitul din ochi se măsoară în secunde (sau fracțiuni de secundă).
c) Vacanța de vară se măsoară în luni (aproximativ 3 luni).
Medie: Un avion decolează la ora 19:45. Zborul durează 2 ore și 10 minute. La ce oră va ajunge avionul la destinație?
Adunăm orele cu orele și minutele cu minutele:
Ore: \( 19 + 2 = 21 \)
Minute: \( 45 + 10 = 55 \)
Răspuns: Avionul va ajunge la ora 21:55.
Dificilă: O clădire istorică a fost construită în anul 1850. Peste exact 1 secol și 3 decenii, a fost renovată complet. În ce an a avut loc renovarea?
Transformăm secolele și deceniile în ani:
\( 1 \text{ secol} = 100 \text{ ani} \)
\( 3 \text{ decenii} = 3 \cdot 10 = 30 \text{ ani} \)
Timpul total scurs: \( 100 + 30 = 130 \text{ ani} \).
Adunăm la anul construcției: \( 1850 + 130 = 1980 \).
Răspuns: Renovarea a avut loc în anul 1980.
Logic: Pentru a fierbe un ou tare, apa trebuie să clocotească 6 minute. Câte minute trebuie să clocotească apa pentru a fierbe 4 ouă deodată?
Răspuns: Tot 6 minute. Dacă ouăle sunt fierte în același timp, în aceeași oală, durata necesară nu se multiplică.

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: