Copertă

76. Aplic

Lecția 76 conține următoarele grupuri de exerciții:

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 4

Rezolvare scurtă

Imaginea 1 (Brad împodobit): Crăciunul — 25 decembrie Imaginea 2 (Artificii): Anul Nou — 1 ianuarie Imaginea 3 (Ghiocel cu șnur): Mărțișorul — 1 martie Imaginea 4 (Copil în natură): Ziua Copilului — 1 iunie

Rezolvare detaliată

Analizarea primei imagini: Bradul de Crăciun

În prima imagine observăm un brad împodobit, așezat în interiorul unei locuințe. Acest simbol este specific sărbătorii de Crăciun. În România, Crăciunul se sărbătorește în fiecare an în luna decembrie.
  • Evenimentul: Crăciunul
  • Data: 25 decembrie

Analizarea celei de-a doua imagini: Focul de artificii

A doua imagine surprinde un spectacol de focuri de artificii pe cerul nopții. Acesta este elementul central al sărbătoririi trecerii dintre ani. Evenimentul marchează începutul unui nou an calendaristic.
  • Evenimentul: Anul Nou (Revelionul)
  • Data: 1 ianuarie

Analizarea celei de-a treia imagini: Ghiocelul cu șnur alb-roșu

În a treia imagine vedem un ghiocel de care este legat un șnur împletit din fire albe și roșii. Acest simbol este cunoscut sub numele de Mărțișor și vestește sosirea primăverii.
  • Evenimentul: Mărțișorul (Prima zi de primăvară)
  • Data: 1 martie

Analizarea celei de-a patra imagini: Copilul și natura înverzită

Ultima imagine arată un copil care se joacă afară, într-un decor plin de soare și verdeață, suflând baloane de săpun. Această imagine sugerează Ziua Internațională a Copilului, o zi de sărbătoare dedicată tuturor copiilor.
  • Evenimentul: Ziua Copilului
  • Data: 1 iunie

Rezolvare pe scurt:

1. Crăciunul: 25 decembrie 2. Anul Nou: 1 ianuarie 3. Mărțișorul: 1 martie 4. Ziua Copilului: 1 iunie

Cele mai importante aspecte ale lecției

Timpul se măsoară în unități de bază: secunda, minutul (60s), ora (60 min) și ziua (24h). Pentru calendar folosim săptămâna (7 zile), luna și anul (365/366 zile). Evenimentele istorice se măsoară în decenii (10 ani), secole (100 ani) și milenii (1000 ani). Pe un ceas, acul scurt arată ora, iar cel lung arată minutele.
Timpul măsoară durata evenimentelor. Cele mai comune unități de măsură pentru intervale scurte și medii de timp sunt secunda, minutul, ora și ziua.
\[ 1 \text{ minut} = 60 \text{ secunde} \] \[ 1 \text{ oră} = 60 \text{ minute} \] \[ 1 \text{ zi} = 24 \text{ ore} \]
Dacă o emisiune durează 2 ore, ea durează de fapt \( 2 \cdot 60 = 120 \text{ minute} \).
Câte secunde are o oră întreagă?
Știm că \( 1 \text{ oră} = 60 \text{ minute} \) și \( 1 \text{ minut} = 60 \text{ secunde} \).
Înmulțim: \( 60 \cdot 60 = 3600 \text{ secunde} \).
Răspuns: O oră are 3600 de secunde.
Pentru intervale mai mari, timpul se organizează în săptămâni, luni și ani.
  • \( 1 \text{ săptămână} = 7 \text{ zile} \)
  • \( 1 \text{ lună} = 28, 29, 30 \text{ sau } 31 \text{ de zile} \)
  • \( 1 \text{ an} = 12 \text{ luni} = 365 \text{ de zile} \)
Anul bisect: O dată la 4 ani, luna februarie are 29 de zile în loc de 28. În acel an, anul are 366 de zile.
Câte zile sunt în 3 săptămâni și 5 zile?
Calculăm zilele din săptămâni: \( 3 \cdot 7 = 21 \text{ zile} \).
Adunăm restul de zile: \( 21 + 5 = 26 \text{ zile} \).
Răspuns: 26 de zile.
Când vorbim despre istorie sau evenimente de foarte lungă durată, folosim unități care grupează mai mulți ani.
\[ 1 \text{ deceniu} = 10 \text{ ani} \] \[ 1 \text{ secol (veac)} = 100 \text{ de ani} \] \[ 1 \text{ mileniu} = 1000 \text{ de ani} \]
Două secole și o jumătate reprezintă: \( 2 \cdot 100 + 50 = 250 \text{ de ani} \).
Pe un ceas analogic (cu cadran și limbi), timpul se citește astfel:
  • Acul scurt (limba mică) indică ora.
  • Acul lung (limba mare) indică minutele.
Deoarece cadranul are doar 12 ore, dar o zi are 24, orele de după-amiază se pot citi adăugând 12. De exemplu, ora 3 după-amiaza se scrie ca 15:00 (\( 3 + 12 = 15 \)).

Exerciții

Ușoară: Asociază fiecare eveniment cu cea mai potrivită unitate de măsură (secunde, minute, ore, luni):
a) Durata unei pauze școlare.
b) Timpul în care clipești din ochi.
c) Durata vacanței de vară.
a) Durata unei pauze școlare se măsoară în minute (ex. 10 minute).
b) Clipitul din ochi se măsoară în secunde (sau fracțiuni de secundă).
c) Vacanța de vară se măsoară în luni (aproximativ 3 luni).
Medie: Un avion decolează la ora 19:45. Zborul durează 2 ore și 10 minute. La ce oră va ajunge avionul la destinație?
Adunăm orele cu orele și minutele cu minutele:
Ore: \( 19 + 2 = 21 \)
Minute: \( 45 + 10 = 55 \)
Răspuns: Avionul va ajunge la ora 21:55.
Dificilă: O clădire istorică a fost construită în anul 1850. Peste exact 1 secol și 3 decenii, a fost renovată complet. În ce an a avut loc renovarea?
Transformăm secolele și deceniile în ani:
\( 1 \text{ secol} = 100 \text{ ani} \)
\( 3 \text{ decenii} = 3 \cdot 10 = 30 \text{ ani} \)
Timpul total scurs: \( 100 + 30 = 130 \text{ ani} \).
Adunăm la anul construcției: \( 1850 + 130 = 1980 \).
Răspuns: Renovarea a avut loc în anul 1980.
Logic: Pentru a fierbe un ou tare, apa trebuie să clocotească 6 minute. Câte minute trebuie să clocotească apa pentru a fierbe 4 ouă deodată?
Răspuns: Tot 6 minute. Dacă ouăle sunt fierte în același timp, în aceeași oală, durata necesară nu se multiplică.

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: