Copertă

77. Transformări Ale Unităților Mai Mari De Timp În Unități Mai Mici De Timp

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 8

Rezolvare scurtă

I. Date din aceleași cifre: Cifra 1: 1.1.01, 1.1.11, 11.1.11, 1.11.11, 11.11.11 (5 date) Cifrele 2-9: c.c.0c și c.c.cc (ex: 2.2.02, 2.2.22; ...; 9.9.09, 9.9.99) Total date = \( 5 + (8 \cdot 2) = 5 + 16 = 21 \) de ori. II. Vârsta omului: Vârsta = 46 ani + 46 săptămâni + 46 zile \( 46 \text{ zile} = 42 \text{ zile} + 4 \text{ zile} = 6 \text{ săptămâni} + 4 \text{ zile} \) Total săptămâni = \( 46 + 6 = 52 \text{ săptămâni} \) Știm că \( 1 \text{ an} = 52 \text{ săptămâni} \) (aproximativ, \( 52 \cdot 7 = 364 \text{ zile} \)) Vârsta în ani = \( 46 \text{ ani} + 1 \text{ an} = 47 \text{ ani} \) Omul are 47 de ani.

Rezolvare detaliată

Analiza datelor formate din aceleași cifre într-un secol

O dată de forma \( Z.L.AA \) (zi.lună.an) este alcătuită din aceleași cifre dacă toate cele trei componente folosesc aceeași cifră \( c \). Deoarece lunile anului sunt numerotate de la 1 la 12, cifra \( c \) poate fi doar 1 sau dintr-o singură cifră (1-9). Analizăm posibilitățile pentru fiecare cifră de la 1 la 9:
  • Cifra 1: Putem avea \( 1.1.01 \), \( 1.1.11 \), \( 11.1.11 \), \( 1.11.11 \) și \( 11.11.11 \). (5 date)
  • Cifra 2: Putem avea \( 2.2.02 \) și \( 2.2.22 \). (2 date)
  • Cifrele 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9: Pentru fiecare, putem avea doar două forme: \( c.c.0c \) și \( c.c.cc \). De exemplu, pentru 9: \( 9.9.09 \) și \( 9.9.99 \).
Calculăm totalul:
  • Pentru cifra 1 avem 5 date.
  • Pentru cifrele de la 2 la 9 avem \( 8 \text{ cifre} \cdot 2 \text{ date/cifră} = 16 \text{ date} \).
  • Total: \( 5 + 16 = 21 \text{ de ori} \).

Calcularea vârstei omului

Vârsta este dată sub forma: 46 de ani, 46 de săptămâni și 46 de zile. Pentru a afla câți ani are omul în total, transformăm zilele în săptămâni și săptămânile în ani.
Pasul 1: Transformăm zilele în săptămâni Știm că \( 1 \text{ săptămână} = 7 \text{ zile} \). Împărțim 46 la 7: \[ \begin{array}{} & 46 & : & 7 & = 6 \text{ rest } 4 \\ & -42 \\ & 4 \\ \end{array} \] Deci, \( 46 \text{ zile} = 6 \text{ săptămâni și } 4 \text{ zile} \).
Pasul 2: Calculăm numărul total de săptămâni Adunăm săptămânile inițiale cu cele obținute: \[ \begin{array}{c@{}c@{\;}c@{}c@{}c} & 4 & 6 \\ + & & 6 \\ \hline & 5 & 2 \\ \end{array} \] Avem în total \( 52 \text{ de săptămâni} \).
Pasul 3: Transformăm săptămânile în ani Într-un an obișnuit sunt 52 de săptămâni și o zi (\( 365 : 7 = 52 \text{ rest } 1 \)). Prin urmare, 52 de săptămâni reprezintă exact 1 an (fără a mai socoti restul de zile care nu formează un an întreg în acest context).
Pasul 4: Calculăm vârsta finală în ani Adunăm anul obținut la anii existenți: \[ 46 \text{ ani} + 1 \text{ an} = 47 \text{ ani} \] Omul are 47 de ani (și cele 4 zile rămase din transformarea inițială a celor 46 de zile).

Rezolvare pe scurt:

I. Date: Cifra 1 (5 date), Cifrele 2-9 (8 x 2 = 16 date). Total: \( 5 + 16 = 21 \). II. Vârstă: \( 46 \text{ zile} = 6 \text{ săpt.} + 4 \text{ zile} \); \( 46 \text{ săpt.} + 6 \text{ săpt.} = 52 \text{ săpt.} = 1 \text{ an} \); \( 46 \text{ ani} + 1 \text{ an} = 47 \text{ ani} \).

Cele mai importante aspecte ale lecției

Pentru a trece de la o unitate de măsură a timpului mai mare la una mai mică, se folosește operația de înmulțire.
Echivalențele de bază sunt:
  • 1 oră = 60 minute; 1 minut = 60 secunde
  • 1 zi = 24 ore
  • 1 deceniu = 10 ani; 1 secol = 100 ani; 1 mileniu = 1 000 ani
Atunci când lucrați cu intervale combinate (ex. zile și ore), transformați întâi unitatea mare în unitatea mică respectivă, iar apoi adunați valorile pentru a obține rezultatul final.
Timpul poate fi măsurat în mai multe unități, de la cele mai mici (secunde) până la cele mai mari (milenii). Cunoașterea relațiilor dintre ele este esențială pentru transformări.
Unitate de măsură Echivalență
1 minut 60 de secunde
1 oră 60 de minute
1 zi 24 de ore
1 an 365 de zile sau 366 de zile (în an bisect)
1 deceniu 10 ani
1 secol (veac) 100 de ani
1 mileniu 1 000 de ani
Datele calendaristice se pot nota prescurtat folosind puncte pentru a separa ziua, luna și anul.
Exemplu: \( 9.9.99 \) reprezintă 9 septembrie 1999.
Pentru a transforma o unitate de timp mai mare într-o unitate mai mică, se utilizează operația de înmulțire (sau adunarea repetată), folosind raportul dintre cele două unități.
  • Ani în luni: Știind că 1 an = 12 luni, pentru 3 ani avem: \( 3 \cdot 12 = 36 \) de luni.
  • Zile în ore: Știind că 1 zi = 24 de ore, pentru 7 zile avem: \( 7 \cdot 24 = 168 \) de ore.
  • Minute în secunde: Știind că 1 minut = 60 de secunde, pentru 10 minute avem: \( 10 \cdot 60 = 600 \) de secunde.
  • Decenii în ani: Știind că 1 deceniu = 10 ani, pentru 8 decenii avem: \( 8 \cdot 10 = 80 \) de ani.
Când transformăm luni în zile, numărul de zile depinde de lunile specifice din interval. Trebuie să adunăm zilele fiecărei luni în parte.
Exemplu pentru lunile martie, aprilie și mai: \( 31 + 30 + 31 = 92 \) de zile.
Transformați 4 secole în ani.
Știind că 1 secol are 100 de ani, înmulțim numărul de secole cu 100.
\( 4 \cdot 100 = 400 \) de ani.
Uneori, intervalele de timp sunt exprimate prin unități diferite la un loc (de exemplu, ore și minute).
Transformăm unitatea de măsură mai mare în unitatea de măsură mai mică.
Adunăm rezultatul cu numărul de unități mici deja existente pentru a obține valoarea totală.
Să calculăm: 3 ore + 40 minute = ? minute
1. Transformăm orele în minute: \( 3 \cdot 60 = 180 \) minute.
2. Adunăm minutele: \( 180 \text{ minute} + 40 \text{ minute} = 220 \text{ minute} \).

Exerciții

Ușoară: Transformați 5 milenii în ani.
Știind că 1 mileniu = 1 000 de ani, aplicăm înmulțirea:
\( 5 \cdot 1 000 = 5 000 \) de ani.
Medie: Efectuați transformarea: 15 zile + 20 ore = ? ore.
Pasul 1: Transformăm zilele în ore. Știind că 1 zi are 24 de ore, calculăm: \( 15 \cdot 24 = 360 \) de ore.
Pasul 2: Adunăm cu restul de ore: \( 360 \text{ ore} + 20 \text{ ore} = 380 \) de ore.
Răspuns: 380 de ore.
Dificilă: Calculați durata totală în luni pentru intervalul compus din: 4 decenii + 2 ani + 6 luni.
Pentru a ajunge la luni, putem transforma treptat, începând cu cea mai mare unitate:
1. Transformăm deceniile în ani: 1 deceniu = 10 ani. Deci \( 4 \cdot 10 = 40 \) de ani.
2. Adunăm toți anii: \( 40 \text{ ani} + 2 \text{ ani} = 42 \) de ani.
3. Transformăm anii în luni: 1 an = 12 luni. Calculăm: \( 42 \cdot 12 = 504 \) luni.
4. Adunăm lunile rămase: \( 504 \text{ luni} + 6 \text{ luni} = 510 \) luni.
Răspuns: 510 luni.

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: