Copertă

VIII.1. Unități De Măsură Pentru Lungime

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 6

Rezolvare scurtă

Mașina 1 (+ 128 m)

\[ 149 \text{ dam} = 149 \cdot 10 \text{ m} = 1\,490 \text{ m} \] \[ 1\,490 \text{ m} + 128 \text{ m} = 1\,618 \text{ m} \] \[ 43\,000 \text{ dm} = 43\,000 : 10 \text{ m} = 4\,300 \text{ m} \] \[ 4\,300 \text{ m} + 128 \text{ m} = 4\,428 \text{ m} \] \[ 25 \text{ km} = 25 \cdot 1\,000 \text{ m} = 25\,000 \text{ m} \] \[ 25\,000 \text{ m} + 128 \text{ m} = 25\,128 \text{ m} \]

Mașina 2 (- 315 dm)

\[ 9 \text{ hm} = 9 \cdot 1\,000 \text{ dm} = 9\,000 \text{ dm} \] \[ 9\,000 \text{ dm} - 315 \text{ dm} = 8\,685 \text{ dm} \] \[ 18\,000 \text{ cm} = 18\,000 : 10 \text{ dm} = 1\,800 \text{ dm} \] \[ 1\,800 \text{ dm} - 315 \text{ dm} = 1\,485 \text{ dm} \] \[ 2 \text{ dam} = 2 \cdot 100 \text{ dm} = 200 \text{ dm} \] \[ 200 \text{ dm} < 315 \text{ dm} \text{ (operație imposibilă)} \]

Rezolvare detaliată

Analiza operațiilor mașinilor de calcul

Pentru a găsi numerele care ies din mașinile de calcul, trebuie mai întâi să transformăm toate unitățile de măsură de la intrare în unitatea de măsură folosită în operația mașinii respective (metri pentru prima mașină și decimetri pentru a doua).

Mașina 1: Operația \( + 128 \text{ m} \)

Transformăm toate intrările în metri (\( \text{m} \)): 1. Prima intrare: \( 149 \text{ dam} \). Știm că \( 1 \text{ dam} = 10 \text{ m} \). \[ 149 \cdot 10 = 1\,490 \text{ m} \] Ieșirea este: \( 1\,490 \text{ m} + 128 \text{ m} = 1\,618 \text{ m} \) (deja calculat în manual). 2. A doua intrare: \( 43\,000 \text{ dm} \). Știm că \( 1 \text{ m} = 10 \text{ dm} \), deci transformăm prin împărțire la 10. \[ 43\,000 : 10 = 4\,300 \text{ m} \] Calculăm ieșirea: \[ 4\,300 + 128 = 4\,428 \text{ m} \] 3. A treia intrare: \( 25 \text{ km} \). Știm că \( 1 \text{ km} = 1\,000 \text{ m} \). \[ 25 \cdot 1\,000 = 25\,000 \text{ m} \] Calculăm ieșirea: \[ 25\,000 + 128 = 25\,128 \text{ m} \]

Mașina 2: Operația \( - 315 \text{ dm} \)

Transformăm toate intrările în decimetri (\( \text{dm} \)): 1. Prima intrare: \( 9 \text{ hm} \). Știm că \( 1 \text{ hm} = 100 \text{ m} = 1\,000 \text{ dm} \). \[ 9 \cdot 1\,000 = 9\,000 \text{ dm} \] Calculăm ieșirea: \[ 9\,000 - 315 = 8\,685 \text{ dm} \] \[ \begin{array}{c@{}c@{\;}c@{}c@{}c} & 9 & 0 & 0 & 0 \\ - & & 3 & 1 & 5 \\ \hline & 8 & 6 & 8 & 5 \\ \end{array} \] 2. A doua intrare: \( 18\,000 \text{ cm} \). Știm că \( 1 \text{ dm} = 10 \text{ cm} \), deci împărțim la 10. \[ 18\,000 : 10 = 1\,800 \text{ dm} \] Calculăm ieșirea: \[ 1\,800 - 315 = 1\,485 \text{ dm} \] \[ \begin{array}{c@{}c@{\;}c@{}c@{}c} & 1 & 8 & 0 & 0 \\ - & & 3 & 1 & 5 \\ \hline & 1 & 4 & 8 & 5 \\ \end{array} \] 3. A treia intrare: \( 2 \text{ dam} \). Știm că \( 1 \text{ dam} = 10 \text{ m} = 100 \text{ dm} \). \[ 2 \cdot 100 = 200 \text{ dm} \] Calculăm ieșirea: Aici observăm că intrarea (\( 200 \text{ dm} \)) este mai mică decât scăzătorul (\( 315 \text{ dm} \)). În contextul matematicii de clasa a IV-a, operația nu este posibilă deoarece nu putem scădea un număr mai mare dintr-unul mai mic.

Rezolvare pe scurt:

Mașina 1: \( 149 \text{ dam} + 128 \text{ m} = 1\,490 + 128 = 1\,618 \text{ m} \) \( 43\,000 \text{ dm} + 128 \text{ m} = 4\,300 + 128 = 4\,428 \text{ m} \) \( 25 \text{ km} + 128 \text{ m} = 25\,000 + 128 = 25\,128 \text{ m} \) Mașina 2: \( 9 \text{ hm} - 315 \text{ dm} = 9\,000 - 315 = 8\,685 \text{ dm} \) \( 18\,000 \text{ cm} - 315 \text{ dm} = 1\,800 - 315 = 1\,485 \text{ dm} \) \( 2 \text{ dam} - 315 \text{ dm} = 200 - 315 \text{ (imposibil)} \)

Cele mai importante aspecte ale lecției

Metrul (m) este unitatea principală pentru măsurarea lungimilor.
Multiplii (mai mari): decametrul (dam), hectometrul (hm), kilometrul (km).
Submultiplii (mai mici): decimetrul (dm), centimetrul (cm), milimetrul (mm).
Pentru aflarea precisă a lungimilor se folosesc instrumente adecvate, iar procesul corect implică: estimarea, măsurarea și calcularea erorii.
Unitatea principală pentru măsurarea lungimii este metrul (m).
Pentru a măsura distanțe mai mari sau mai mici, se folosesc multiplii și, respectiv, submultiplii metrului.
Multiplii metrului (mai mari) Unitatea principală Submultiplii metrului (mai mici)
kilometrul (km)
hectometrul (hm)
decametrul (dam)
metrul (m) decimetrul (dm)
centimetrul (cm)
milimetrul (mm)
Grupați următoarele unități de măsură în multipli și submultipli: dam, cm, hm, dm, km, mm.
Multipli: dam, hm, km.
Submultipli: dm, cm, mm.
Pentru a afla o lungime, folosim instrumente specifice: metrul de tâmplărie, panglica de croitorie (centimetrul), ruleta sau rigla gradată.
Alegem unitatea de măsură în funcție de mărimea obiectului sau a distanței:
  • km - distanțe foarte mari (ex. între localități)
  • dam, hm - distanțe mari (ex. terenuri agricole, înălțimea unui bloc de ~\( 2 \text{ dam} \))
  • m - obiecte de mărime medie (ex. înălțimea unei persoane, lungimea unui autobuz de ~\( 8 \text{ m} \))
  • dm, cm, mm - obiecte mici (ex. lungimea unui bebeluș de ~\( 5 \text{ dm} \), dimensiunile unui creion)
Ce unitate de măsură ați folosi pentru a exprima distanța dintre două orașe?
Răspuns: Kilometrul (km).
Procesul de determinare a unei lungimi implică următoarele etape:
Estimarea: aprecierea aproximativă a lungimii înainte de a folosi un instrument de măsură.
Măsurarea propriu-zisă: utilizarea unui instrument adecvat (ex. rigla) pentru a afla valoarea exactă.
Calcularea erorii: aflarea diferenței dintre valoarea estimată (pasul 1) și rezultatul măsurătorii (pasul 2).
Dacă estimăm lungimea unui penar la \( 18 \text{ cm} \), dar în urma măsurării cu rigla obținem \( 20 \text{ cm} \), eroarea estimării este de \( 20 \text{ cm} - 18 \text{ cm} = 2 \text{ cm} \).

Exerciții

Ușoară: Asociați fiecare obiect cu unitatea de măsură cea mai potrivită pentru lungimea sa:
a) Grosimea unei cărți
b) Lungimea unei săli de clasă
a) Grosimea unei cărți se măsoară în milimetri (mm) sau centimetri (cm).
b) Lungimea unei săli de clasă se măsoară în metri (m).
Medie: Alegeți răspunsul potrivit pentru afirmația: „Lungimea unui bebeluș la naștere este în jur de...”
a) \( 6 \text{ m} \)
b) \( 6 \text{ dm} \)
c) \( 6 \text{ cm} \)
Răspuns corect: b) \( 6 \text{ dm} \) (adică \( 60 \text{ cm} \)). Varianta „a” este prea mare, iar „c” este prea mică.
Dificilă: Un elev estimează lățimea băncii la \( 45 \text{ cm} \). După ce o măsoară cu ruleta, constată că lungimea reală este de \( 52 \text{ cm} \). Care este eroarea estimării sale?
Eroarea estimării se calculează aflând diferența dintre rezultatul măsurării și lungimea estimată.
\( 52 \text{ cm} - 45 \text{ cm} = 7 \text{ cm} \).
Răspuns: Eroarea este de \( 7 \text{ cm} \).

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: