Copertă

38. Probleme Care Se Rezolvă Prin Metoda Grafică

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 18

Rezolvare scurtă

Total copii = 42 Fete rămase: \( |---| \) Băieți: \( |---|---|---| \) Aflăm numărul total de copii dacă ar pleca 10 fete: \[ 42 - 10 = 32 \text{ copii} \] Aflăm numărul total de părți egale: \[ 1 + 3 = 4 \text{ părți} \] Aflăm numărul de fete rămase (o parte): \[ 32 : 4 = 8 \text{ fete rămase} \] Aflăm numărul de băieți (trei părți): \[ 8 \cdot 3 = 24 \text{ băieți} \] Aflăm numărul inițial de fete: \[ 8 + 10 = 18 \text{ fete} \] Verificare: \( 18 + 24 = 42 \)

Rezolvare detaliată

Pentru a rezolva această problemă, vom folosi metoda figurativă (metoda grafică), analizând situația după ce ar pleca cele 10 fete.

Pasul 1: Aflarea numărului de copii rămași în curte

Dacă ar pleca 10 fete din totalul de 42 de copii, numărul total de copii s-ar reduce. Calculăm noul total: \[ \begin{array}{c@{\;}c@{\;}c} & 4 & 2 \\ - & 1 & 0 \\ \hline & 3 & 2 \\ \end{array} \] Dacă ar pleca fetele, în curte ar rămâne 32 de copii.

Pasul 2: Reprezentarea grafică a relației dintre băieți și fete

Problema spune că în această situație ipotetică (cu 32 de copii), numărul băieților ar fi de trei ori mai mare decât al fetelor. Vom reprezenta numărul fetelor rămase printr-un segment, iar numărul băieților prin trei segmente egale.
Desenăm un segment scurt pentru numărul de fete rămase (f). Sub acesta, desenăm trei segmente identice legate între ele pentru numărul de băieți (b). Punem o acoladă care să cuprindă toate cele patru segmente și scriem în dreptul ei suma de 32 de copii.
Fete rămase: \( |---| \) (o parte) Băieți: \( |---|---|---| \) (trei părți) Total (ipotetic): **32 copii**

Pasul 3: Aflarea numărului total de părți egale

Adunăm părțile pentru a vedea în câte segmente egale am împărțit totalul de 32: \[ 1 + 3 = 4 \text{ părți egale} \]

Pasul 4: Calcularea numărului de fete rămase

Valoarea unei părți corespunde numărului de fete care ar rămâne în curte: \[ 32 : 4 = 8 \text{ fete (rămase)} \]

Pasul 5: Calcularea numărului de băieți

Băieții sunt reprezentați de 3 părți (sau putem scădea fetele rămase din totalul ipotetic): \[ 8 \cdot 3 = 24 \text{ băieți} \] (Numărul băieților rămâne același, indiferent dacă fetele pleacă sau nu).

Pasul 6: Calcularea numărului real de fete

Pentru a afla câte fete sunt inițial în curte, adunăm la fetele rămase pe cele 10 care ar fi plecat: \[ \begin{array}{c@{\;}c@{\;}c} & & 8 \\ + & 1 & 0 \\ \hline & 1 & 8 \\ \end{array} \] Deci, în curte sunt 18 fete.

Pasul 7: Verificarea soluției

Verificăm suma inițială: \( 18 \text{ fete} + 24 \text{ băieți} = 42 \text{ copii} \). Verificăm condiția: dacă pleacă 10 fete, rămân \( 18 - 10 = 8 \) fete. Băieții (24) sunt de trei ori mai mulți decât fetele rămase (8): \( 24 : 8 = 3 \). Corect!

Rezolvare pe scurt:

\( 42 - 10 = 32 \text{ (copii rămași)} \) \( 1 + 3 = 4 \text{ (părți)} \) \( 32 : 4 = 8 \text{ (fete rămase)} \) \( 8 \cdot 3 = 24 \text{ (băieți)} \) \( 8 + 10 = 18 \text{ (fete inițial)} \) \( 18 + 24 = 42 \)

Cele mai importante aspecte ale lecției

Rezolvarea prin metoda grafică depinde de identificarea corectă a tipului de date:
  • Dacă problema conține expresii de tipul „cu atât mai mult/puțin”, folosești scăderea sau adunarea pentru a egala segmentele, raportându-te la total.
  • Dacă problema conține expresii de tipul „de atâtea ori mai mult/puțin”, calculezi numărul total de părți egale și împarți totalul la el.
  • Baza desenului este întotdeauna mărimea cu valoarea cea mai mică, notată printr-un singur segment, la care se raportează celelalte informații.
Metoda reprezentării grafice constă în transpunerea datelor unei probleme în desene (scheme) pentru a observa și deduce mai ușor relațiile matematice dintre mărimile necunoscute.
Se pot folosi diferite moduri de vizualizare a datelor: reprezentare prin segmente de linie (cea mai utilizată), prin căsuțe (blocuri) sau prin grupare structurală.
Regula de bază este obținerea de „părți egale” (segmente de aceeași lungime). Odată aflată valoarea unui singur segment (care de obicei reprezintă mărimea cea mai mică), se pot calcula toate celelalte mărimi.
Acest tip de problemă se aplică atunci când se cunoaște totalul (suma) și raportul dintre mărimi (ex. „de 3 ori mai mult”).
Un segment de linie orizontală reprezintă prima mărime (mărimea de referință/cea mai mică). Sub el, un rând format din 3 segmente identice lipite reprezintă a doua mărime. În dreapta, o acoladă verticală cuprinde ambele rânduri, având scrisă suma totală lângă ea.
Se află numărul total de părți (segmente) egale, adunând segmentele tuturor mărimilor.
Se împarte suma totală la numărul de părți egale obținut la pasul 1. Rezultatul reprezintă valoarea unui singur segment (mărimea de referință).
Se înmulțește valoarea unui segment cu numărul de segmente pe care le are cealaltă mărime.
Dacă două numere au suma 192, iar al doilea este de 3 ori mai mare decât primul:
1. Părți egale totale: \( 1 + 3 = 4 \)
2. Valoarea primului număr (un segment): \( 192 : 4 = 48 \)
3. Valoarea celui de-al doilea număr: \( 48 \cdot 3 = 144 \)
Acest tip de problemă se aplică atunci când se cunoaște totalul și diferența dintre mărimi (ex. „cu 4 mai mult”).
Prima mărime este desenată ca un segment de linie. A doua mărime este desenată ca un segment perfect egal cu primul, la care se adaugă în prelungire o bucată mai mică marcată cu valoarea diferenței (ex. „+ 4”). O acoladă grupează întregul desen cu suma totală.
Din suma totală se scade valoarea care este „în plus” (diferența), pentru a obține o sumă corespunzătoare doar segmentelor perfect egale.
Se împarte noua sumă la numărul de segmente egale pentru a afla valoarea unuia singur (mărimea cea mai mică).
Se adună diferența înlăturată inițial la valoarea segmentului de bază pentru a afla mărimea mai mare.
Dacă două mărimi au suma 56, iar a doua este cu 4 mai mare decât prima:
1. Egalarea segmentelor: \( 56 - 4 = 52 \) (suma segmentelor egale)
2. Aflarea primei mărimi: \( 52 : 2 = 26 \)
3. Aflarea celei de-a doua mărimi: \( 26 + 4 = 30 \)
Când problema combină rapoarte și diferențe multiple, toate mărimile se raportează la o bază comună (cel mai mic element).
Exemplu vizual: Mărimea A = 1 segment. Mărimea B = 3 segmente egale cu A. Mărimea C = 3 segmente egale cu A plus o prelungire valorică. Toate sunt grupate cu o acoladă ce indică suma totală.
Strategia generală: Mai întâi se elimină prin scădere toate plusurile (părțile inegale) din suma totală. Ceea ce rămâne se împarte la numărul total de segmente egale de pe grafic. Ulterior, fiecare mărime se reconstruiește conform desenului său specific.

Probleme practice

Ușoară: La un concurs participă 145 de elevi. Numărul fetelor participante este de 4 ori mai mare decât al băieților. Află câți băieți au participat.
Băieți = 1 segment. Fete = 4 segmente. Suma = 145.
Aflăm numărul total de segmente egale: \( 1 + 4 = 5 \).
Aflăm valoarea unui segment (care reprezintă numărul băieților): \( 145 : 5 = 29 \).
Răspuns: Au participat 29 de băieți.
Medie: Suma a trei numere consecutive este 336. Află cele trei numere, folosind metoda figurativă.
Numerele consecutive cresc din unu în unu. Primul număr = 1 segment. Al doilea număr = 1 segment + 1. Al treilea număr = 1 segment + 2. Suma totală = 336.
Aflăm suma părților inegale (ce este în plus față de segmentele de bază): \( 1 + 2 = 3 \).
Egalăm segmentele scăzând plusurile din total: \( 336 - 3 = 333 \) (suma a 3 segmente egale).
Aflăm primul număr: \( 333 : 3 = 111 \).
Aflăm al doilea număr: \( 111 + 1 = 112 \).
Aflăm al treilea număr: \( 111 + 2 = 113 \).
Dificilă: Un număr este de 7 ori mai mare decât celălalt, iar diferența dintre ele este 7 506. Care sunt cele două numere?
Această problemă oferă diferența, nu suma. Numărul mic = 1 segment. Numărul mare = 7 segmente. Diferența dintre ele reprezintă vizual segmentele pe care numărul mare le are în plus față de cel mic.
Aflăm câte segmente egale reprezintă diferența: \( 7 - 1 = 6 \) (segmente).
Știm că aceste 6 segmente valorează 7 506. Aflăm valoarea unui singur segment (numărul mic): \( 7 506 : 6 = 1 251 \).
Aflăm numărul mare înmulțind segmentul cu 7 (sau adunând diferența): \( 1 251 \cdot 7 = 8 757 \).

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: