Copertă

68. Localizarea Unor Obiecte

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 3

Rezolvare scurtă

a)

A: canapea, se află în sufragerie (camera 1). B: masă cu scaune, se află în bucătărie (camera 2). C: chiuvetă (lavoar), se află în baie (camera 5).

b)

1 - sufragerie; 2 - bucătărie; 3 - hol; 4 - birou; 5 - baie; 6 - dormitor; 7 - garaj.

c)

Încăperile cu formă de pătrat sunt 2 și 5.

d)

Scară: \( 1 \text{ cm desen} = 2 \text{ m realitate} \) \( P_{real} = P_{desen} \cdot 2 \) Camera 1: \( P_{desen} = 2 \cdot (3 \text{ cm} + 2 \text{ cm}) = 10 \text{ cm} \) \( P_{real} = 10 \cdot 2 = 20 \text{ m} \) Camera 4: \( P_{desen} = 2 \cdot (2 \text{ cm} + 1,5 \text{ cm}) = 7 \text{ cm} \) \( P_{real} = 7 \cdot 2 = 14 \text{ m} \) Camera 6: \( P_{desen} = 2 \cdot (2,5 \text{ cm} + 2 \text{ cm}) = 9 \text{ cm} \) \( P_{real} = 9 \cdot 2 = 18 \text{ m} \) Camera 7: \( P_{desen} = 2 \cdot (2,5 \text{ cm} + 1,5 \text{ cm}) = 8 \text{ cm} \) \( P_{real} = 8 \cdot 2 = 16 \text{ m} \)

Rezolvare detaliată

Pasul 1: Identificarea simbolurilor (subpunctul a)

Observăm obiectele marcate cu litere în planul casei:
  • Simbolul A: Reprezintă o canapea (sau un divan) și se află în camera 1 (sufragerie/living).
  • Simbolul B: Reprezintă o masă cu scaune și se află în camera 2 (bucătărie/loc de luat masa).
  • Simbolul C: Reprezintă un lavoar (chiuvetă de baie) și se află în camera 5 (baie).

Pasul 2: Numirea încăperilor (subpunctul b)

Pe baza obiectelor reprezentate, putem identifica destinația fiecărei încăperi:
  1. Camera 1: Sufragerie (living) - are canapea, fotolii și covor.
  2. Camera 2: Bucătărie - are masă, scaune și aragaz.
  3. Camera 3: Hol - face legătura între camere.
  4. Camera 4: Birou - are un birou cu scaun și un computer.
  5. Camera 5: Baie - are chiuvetă, cadă și vas de toaletă.
  6. Camera 6: Dormitor - are pat matrimonial și noptiere.
  7. Camera 7: Garaj - se observă o mașină parcată.

Pasul 3: Identificarea încăperilor cu formă de pătrat (subpunctul c)

Analizăm dimensiunile pe desen (numărăm unitățile marcate pe riglele de pe margine):
  • Camera 2 (Bucătăria): are laturile egale (aproximativ \( 2 \text{ cm} \times 2 \text{ cm} \) pe desen).
  • Camera 5 (Baia): are laturile egale (aproximativ \( 1,5 \text{ cm} \times 1,5 \text{ cm} \) pe desen).

Pasul 4: Calcularea perimetrelor în realitate (subpunctul d)

Știm că \( 1 \text{ cm în desen} = 2 \text{ m în realitate} \). Vom măsura laturile pe desen (în cm), le vom însuma pentru a afla perimetrul în desen (\( P_{desen} \)), apoi vom înmulți cu 2 pentru perimetrul real (\( P_{real} \)). Încăperea 1 (Sufragerie): Laturile pe desen sunt \( L = 3 \text{ cm} \) și \( l = 2 \text{ cm} \). \[ P_{desen} = 2 \cdot (3 + 2) = 2 \cdot 5 = 10 \text{ cm} \] \[ P_{real} = 10 \cdot 2 = 20 \text{ m} \] Încăperea 4 (Birou): Laturile pe desen sunt \( L = 2 \text{ cm} \) și \( l = 1,5 \text{ cm} \). \[ P_{desen} = 2 \cdot (2 + 1,5) = 2 \cdot 3,5 = 7 \text{ cm} \] \[ P_{real} = 7 \cdot 2 = 14 \text{ m} \] Încăperea 6 (Dormitor): Laturile pe desen sunt \( L = 2,5 \text{ cm} \) și \( l = 2 \text{ cm} \). \[ P_{desen} = 2 \cdot (2,5 + 2) = 2 \cdot 4,5 = 9 \text{ cm} \] \[ P_{real} = 9 \cdot 2 = 18 \text{ m} \] Încăperea 7 (Garaj): Laturile pe desen sunt \( L = 2,5 \text{ cm} \) și \( l = 1,5 \text{ cm} \). \[ P_{desen} = 2 \cdot (2,5 + 1,5) = 2 \cdot 4 = 8 \text{ cm} \] \[ P_{real} = 8 \cdot 2 = 16 \text{ m} \]

Rezolvare pe scurt:

a) A: canapea (camera 1); B: masă (camera 2); C: chiuvetă (camera 5). b) 1-sufragerie, 2-bucătărie, 3-hol, 4-birou, 5-baie, 6-dormitor, 7-garaj. c) Camerele 2 și 5. d) \( 1 \text{ cm} = 2 \text{ m} \) P1: \( 2 \cdot (3+2) \cdot 2 = 20 \text{ m} \) P4: \( 2 \cdot (2+1,5) \cdot 2 = 14 \text{ m} \) P6: \( 2 \cdot (2,5+2) \cdot 2 = 18 \text{ m} \) P7: \( 2 \cdot (2,5+1,5) \cdot 2 = 16 \text{ m} \)

Cele mai importante aspecte ale lecției

  • Orientarea în spațiu se stabilește fie prin repere relative (deasupra, lângă, stânga, dreapta), fie prin repere absolute cum sunt punctele cardinale: Nord, Sud, Est, Vest.
  • Scara de proporție ne ajută să calculăm dimensiunile reale pe baza unui plan sau a unei hărți. Relația este: \(\text{Dimensiunea reală} = \text{Dimensiunea de pe desen} \times \text{Scara}\). De exemplu, la o scară de \(1\text{ cm} = 2\text{ m}\), un segment de \(5\text{ cm}\) înseamnă \(10\text{ m}\) în realitate.
  • Poziționarea în rețea folosește perechi de coordonate formate din coloană și rând, de tipul \((\text{Coloană}, \text{Rând})\), cum ar fi \((C, 2)\).
  • Traseele de deplasare se codifică precis folosind deplasări elementare reprezentate prin săgeți direcționale (\(\rightarrow, \leftarrow, \uparrow, \downarrow\)).
Orientarea spațială reprezintă capacitatea de a determina poziția unui obiect în raport cu un punct de referință sau cu alte obiecte din jur.
Termeni de poziționare relativă: deasupra, sub, lângă, stânga, dreapta, înainte, înapoi. Aceștia depind de perspectiva privitorului.
Punctele cardinale: sunt puncte de referință fixe pe suprafața terestră:
  • Nord (N) - indicat în partea de sus a hărților.
  • Sud (S) - indicat în partea de jos a hărților.
  • Est (E) - indicat în partea dreaptă (direcția din care răsare Soarele).
  • Vest (V) - indicat în partea stângă (direcția în care apune Soarele).
O roză a vânturilor clasică, indicând cele patru puncte cardinale: N (sus), S (jos), V (stânga) și E (dreapta).
Dacă o persoană se deplasează spre Nord și dorește să schimbe direcția de mers spre dreapta sa, ea se va deplasa în final către Est.
Planul este reprezentarea grafică, la scară micșorată, a unei locuințe, a unei clădiri sau a unei suprafețe de teren.
Scara de proporție ne indică raportul dintre dimensiunile reprezentate pe desen și dimensiunile lor reale.
\[ \text{Dimensiunea reală} = \text{Dimensiunea pe desen} \times \text{Valoarea scării} \]
Dacă pe planul unei case scara este definită astfel: \[ 1 \text{ cm (pe desen)} = 2 \text{ metri (în realitate)} \] atunci un perete care măsoară \(4\text{ cm}\) pe desen va avea în realitate: \[ 4 \times 2\text{ metri} = 8\text{ metri} \]
Pe planul unei locuințe realizat la scara \(1\text{ cm} = 1.5\text{ m}\), sufrageria are formă dreptunghiulară, cu lungimea de \(4\text{ cm}\) și lățimea de \(3\text{ cm}\). Care sunt dimensiunile reale ale sufrageriei?
Pentru a afla dimensiunile reale, înmulțim fiecare dimensiune de pe desen cu valoarea scării:
  • Lungimea reală: \(4 \times 1.5\text{ m} = 6\text{ m}\)
  • Lățimea reală: \(3 \times 1.5\text{ m} = 4.5\text{ m}\)
Răspuns: Sufrageria are o lungime reală de \(6\text{ m}\) și o lățime reală de \(4.5\text{ m}\).
O rețea de coordonate (caroiaj) este alcătuită dintr-un caroiaj format din linii (rânduri) și coloane. Ea ajută la identificarea precisă a poziției unui obiect în spațiu.
Poziția unui element în rețea se notează sub forma unei perechi de coordonate: \[ (\text{Coloană}, \text{Rând}) \] De regulă, coloanele sunt identificate prin litere (A, B, C, D...), iar rândurile prin numere (1, 2, 3...).
Să analizăm rețeaua de mai jos:
A B C D
3 Parc Spital
2 Școală
1 Magazin Casă
Coordonatele clădirilor de pe această rețea sunt:
  • Parc \(\rightarrow (A, 3)\)
  • Spital \(\rightarrow (C, 3)\)
  • Școală \(\rightarrow (B, 2)\)
  • Magazin \(\rightarrow (A, 1)\)
  • Casă \(\rightarrow (D, 1)\)
Deplasarea în interiorul unei rețele sau pe o foaie de matematică se poate reprezenta cu ajutorul săgeților direcționale. Fiecare săgeată reprezintă deplasarea cu o unitate (un pătrățel) în acea direcție.
Semnificația săgeților direcționale:
  • \(\rightarrow\) deplasare la dreapta (spre Est)
  • \(\leftarrow\) deplasare la stânga (spre Vest)
  • \(\uparrow\) deplasare în sus (spre Nord)
  • \(\downarrow\) deplasare în jos (spre Sud)
Dacă pornim din punctul \((A, 1)\) și urmăm traseul: \[ 2\rightarrow, 2\uparrow \] ne vom deplasa astfel:
  • Două unități la dreapta: ajungem de la coloana A la coloana C \(\rightarrow (C, 1)\).
  • Două unități în sus: ajungem de la rândul 1 la rândul 3 \(\rightarrow (C, 3)\).
Destinația finală este punctul de coordonate \((C, 3)\).

Probleme practice

Problema 1 (Dificultate: Ușoară)
Un robot se află într-o rețea de pătrățele în punctul de coordonate \((B, 4)\). El primește următoarele instrucțiuni de deplasare: \(\rightarrow\), \(\rightarrow\), \(\downarrow\). Care sunt coordonatele finale la care va ajunge robotul?
Urmărim traseul pas cu pas, pornind de la coordonatele inițiale \((B, 4)\):
  1. Primul pas (\(\rightarrow\)): deplasare cu o coloană la dreapta. Ajunge în \((C, 4)\).
  2. Al doilea pas (\(\rightarrow\)): încă o deplasare la dreapta. Ajunge în \((D, 4)\).
  3. Al treilea pas (\(\downarrow\)): deplasare în jos cu un rând. Rândul scade de la 4 la 3. Ajunge în \((D, 3)\).
Răspuns: Coordonatele punctului de destinație sunt \((D, 3)\).
Problema 2 (Dificultate: Medie)
Distanța măsurată pe planul unui parc între un foișor și un lac este de \(6\text{ cm}\). Știind că scara planului este de \(1\text{ cm pe desen} = 25\text{ metri în realitate}\), aflați:
  1. Distanța reală în metri dintre foișor și lac.
  2. Câți pași face o persoană pentru a parcurge această distanță, dacă lungimea medie a unui pas este de \(0.5\text{ metri}\)?
  1. Aflăm distanța reală prin înmulțire: \[ \text{Distanța reală} = 6 \times 25\text{ m} = 150\text{ m} \]
  2. Calculăm numărul de pași împărțind distanța reală la lungimea unui pas: \[ 150 : 0.5 = 1500 : 5 = 300\text{ pași} \]
Răspuns: a) Distanța reală este de \(150\text{ de metri}\).
b) Persoana va face \(300\text{ de pași}\).
Problema 3 (Dificultate: Dificilă)
Un elev pornește dintr-un punct de coordonate necunoscute din rețea. El parcurge traseul descris de instrucțiunile: \(3\rightarrow\), \(1\uparrow\), \(2\leftarrow\), \(3\downarrow\) și constată că a ajuns la final în punctul de coordonate \((B, 1)\). Care au fost coordonatele punctului de plecare?
Pentru a afla punctul de plecare, trebuie să parcurgem traseul invers, în sens opus instrucțiunilor inițiale, pornind de la punctul de sosire \((B, 1)\):
  1. Punctul de sosire este \((B, 1)\).
  2. Inversul ultimei mișcări (\(3\downarrow\)) este deplasarea cu 3 unități în sus (\(3\uparrow\)): de la \((B, 1)\) ajungem la \((B, 4)\).
  3. Inversul mișcării anterioare (\(2\leftarrow\)) este deplasarea cu 2 unități la dreapta (\(2\rightarrow\)): de la \((B, 4)\) ajungem la \((D, 4)\).
  4. Inversul mișcării (\(1\uparrow\)) este deplasarea cu o unitate în jos (\(1\downarrow\)): de la \((D, 4)\) ajungem la \((D, 3)\).
  5. Inversul primei mișcări (\(3\rightarrow\)) este deplasarea cu 3 unități la stânga (\(3\leftarrow\)): de la \((D, 3)\) ajungem la \((A, 3)\).
Efectuăm verificarea în sens direct: Pornim din \((A, 3)\):
  • \(3\rightarrow \implies (D, 3)\)
  • \(1\uparrow \implies (D, 4)\)
  • \(2\leftarrow \implies (B, 4)\)
  • \(3\downarrow \implies (B, 1)\) (Corect!)
Răspuns: Coordonatele punctului de plecare au fost \((A, 3)\).

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: