Copertă

72. Măsurarea Lungimilor. Unități De Măsură

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 2

Rezolvare scurtă

Măsurile mai mari decât \( 1 \text{ m} \): \( 1 \text{ hm} = 100 \text{ m} > 1 \text{ m} \) \( 1 \text{ dam} = 10 \text{ m} > 1 \text{ m} \) \( 10 \text{ m} > 1 \text{ m} \) \( 1 \text{ km} = 1\ 000 \text{ m} > 1 \text{ m} \) \( 5 \text{ hm} = 500 \text{ m} > 1 \text{ m} \) Măsurile eliminate: \( 9 \text{ cm} < 100 \text{ cm} = 1 \text{ m} \) \( 9 \text{ dm} < 10 \text{ dm} = 1 \text{ m} \) \( 1 \text{ m} = 1 \text{ m} \) (nu este mai mare) Etichetele alese sunt: \( 1 \text{ hm} \), \( 1 \text{ dam} \), \( 10 \text{ m} \), \( 1 \text{ km} \), \( 5 \text{ hm} \)

Rezolvare detaliată

Pasul 1: Identificarea unității de referință și a relațiilor de transformare

Unitatea principală de măsură pentru lungime este metrul (\(\text{m}\)). Pentru a compara toate etichetele, vom folosi relațiile dintre unitățile de măsură (multiplii și submultiplii metrului):
  • \( 1 \text{ km} = 1\ 000 \text{ m} \)
  • \( 1 \text{ hm} = 100 \text{ m} \)
  • \( 1 \text{ dam} = 10 \text{ m} \)
  • \( 1 \text{ m} = 10 \text{ dm} \)
  • \( 1 \text{ m} = 100 \text{ cm} \)

Pasul 2: Analizarea fiecărei etichete prin transformare în metri

Vom transforma fiecare măsură în metri pentru a vedea dacă este mai mare decât \( 1 \text{ m} \):
  • \( 1 \text{ hm} = 100 \text{ m} \). Deoarece \( 100 \text{ m} > 1 \text{ m} \), eticheta este corectă.
  • \( 1 \text{ dam} = 10 \text{ m} \). Deoarece \( 10 \text{ m} > 1 \text{ m} \), eticheta este corectă.
  • \( 10 \text{ m} \). Deoarece \( 10 \text{ m} > 1 \text{ m} \), eticheta este corectă.
  • \( 1 \text{ km} = 1\ 000 \text{ m} \). Deoarece \( 1\ 000 \text{ m} > 1 \text{ m} \), eticheta este corectă.
  • \( 9 \text{ cm} \). Deoarece \( 1 \text{ m} = 100 \text{ cm} \) și \( 9 \text{ cm} < 100 \text{ cm} \), măsura este mai mică de \( 1 \text{ m} \).
  • \( 5 \text{ hm} = 5 \cdot 100 \text{ m} = 500 \text{ m} \). Deoarece \( 500 \text{ m} > 1 \text{ m} \), eticheta este corectă.
  • \( 9 \text{ dm} \). Deoarece \( 1 \text{ m} = 10 \text{ dm} \) și \( 9 \text{ dm} < 10 \text{ dm} \), măsura este mai mică de \( 1 \text{ m} \).
  • \( 1 \text{ m} \). Această măsură este egală cu \( 1 \text{ m} \), nu mai mare.

Pasul 3: Selectarea și scrierea rezultatelor

Conform cerinței, alegem doar măsurile care sunt strict mai mari decât \( 1 \text{ metru} \). Acestea sunt multiplii metrului și valorile numerice de metri mai mari decât 1.

Rezolvare pe scurt:

\( 1 \text{ hm} = 100 \text{ m} > 1 \text{ m} \) \( 1 \text{ dam} = 10 \text{ m} > 1 \text{ m} \) \( 10 \text{ m} > 1 \text{ m} \) \( 1 \text{ km} = 1\ 000 \text{ m} > 1 \text{ m} \) \( 5 \text{ hm} = 500 \text{ m} > 1 \text{ m} \) Etichete: \( 1 \text{ hm} \), \( 1 \text{ dam} \), \( 10 \text{ m} \), \( 1 \text{ km} \), \( 5 \text{ hm} \)

Cele mai importante aspecte ale lecției

Metrul (m) este unitatea principală pentru măsurarea lungimilor.
Multiplii (mai mari): decametrul (dam), hectometrul (hm), kilometrul (km).
Submultiplii (mai mici): decimetrul (dm), centimetrul (cm), milimetrul (mm).
Pentru aflarea precisă a lungimilor se folosesc instrumente adecvate, iar procesul corect implică: estimarea, măsurarea și calcularea erorii.
Unitatea principală pentru măsurarea lungimii este metrul (m).
Pentru a măsura distanțe mai mari sau mai mici, se folosesc multiplii și, respectiv, submultiplii metrului.
Multiplii metrului (mai mari) Unitatea principală Submultiplii metrului (mai mici)
kilometrul (km)
hectometrul (hm)
decametrul (dam)
metrul (m) decimetrul (dm)
centimetrul (cm)
milimetrul (mm)
Grupați următoarele unități de măsură în multipli și submultipli: dam, cm, hm, dm, km, mm.
Multipli: dam, hm, km.
Submultipli: dm, cm, mm.
Pentru a afla o lungime, folosim instrumente specifice: metrul de tâmplărie, panglica de croitorie (centimetrul), ruleta sau rigla gradată.
Alegem unitatea de măsură în funcție de mărimea obiectului sau a distanței:
  • km - distanțe foarte mari (ex. între localități)
  • dam, hm - distanțe mari (ex. terenuri agricole, înălțimea unui bloc de ~\( 2 \text{ dam} \))
  • m - obiecte de mărime medie (ex. înălțimea unei persoane, lungimea unui autobuz de ~\( 8 \text{ m} \))
  • dm, cm, mm - obiecte mici (ex. lungimea unui bebeluș de ~\( 5 \text{ dm} \), dimensiunile unui creion)
Ce unitate de măsură ați folosi pentru a exprima distanța dintre două orașe?
Răspuns: Kilometrul (km).
Procesul de determinare a unei lungimi implică următoarele etape:
Estimarea: aprecierea aproximativă a lungimii înainte de a folosi un instrument de măsură.
Măsurarea propriu-zisă: utilizarea unui instrument adecvat (ex. rigla) pentru a afla valoarea exactă.
Calcularea erorii: aflarea diferenței dintre valoarea estimată (pasul 1) și rezultatul măsurătorii (pasul 2).
Dacă estimăm lungimea unui penar la \( 18 \text{ cm} \), dar în urma măsurării cu rigla obținem \( 20 \text{ cm} \), eroarea estimării este de \( 20 \text{ cm} - 18 \text{ cm} = 2 \text{ cm} \).

Exerciții

Ușoară: Asociați fiecare obiect cu unitatea de măsură cea mai potrivită pentru lungimea sa:
a) Grosimea unei cărți
b) Lungimea unei săli de clasă
a) Grosimea unei cărți se măsoară în milimetri (mm) sau centimetri (cm).
b) Lungimea unei săli de clasă se măsoară în metri (m).
Medie: Alegeți răspunsul potrivit pentru afirmația: „Lungimea unui bebeluș la naștere este în jur de...”
a) \( 6 \text{ m} \)
b) \( 6 \text{ dm} \)
c) \( 6 \text{ cm} \)
Răspuns corect: b) \( 6 \text{ dm} \) (adică \( 60 \text{ cm} \)). Varianta „a” este prea mare, iar „c” este prea mică.
Dificilă: Un elev estimează lățimea băncii la \( 45 \text{ cm} \). După ce o măsoară cu ruleta, constată că lungimea reală este de \( 52 \text{ cm} \). Care este eroarea estimării sale?
Eroarea estimării se calculează aflând diferența dintre rezultatul măsurării și lungimea estimată.
\( 52 \text{ cm} - 45 \text{ cm} = 7 \text{ cm} \).
Răspuns: Eroarea este de \( 7 \text{ cm} \).

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: