Copertă

73. Multiplii Și Submultiplii Metrului. Transformări Și Operații

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 14

Rezolvare scurtă

a) \( 2 \times 25\text{ cm} + 2 \times 5\text{ cm} = \)

Problemă: O carte are lungimea de \( 25\text{ cm} \) și lățimea de \( 5\text{ cm} \). Care este perimetrul acestei cărți? Rezolvare: \( 2 \times 25 + 2 \times 5 = 50 + 10 = 60\text{ cm} \)

b) \( (300\text{ cm} - 3 \times 20\text{ cm}) : 4 = \)

Problemă: Dintr-o sârmă de \( 300\text{ cm} \) s-au tăiat \( 3 \) bucăți de câte \( 20\text{ cm} \). Restul a fost împărțit în \( 4 \) părți egale. Cât măsoară o parte? Rezolvare: \( (300 - 3 \times 20) : 4 = (300 - 60) : 4 = 240 : 4 = 60\text{ cm} \)

Rezolvare detaliată

a) \( 2 \times 25\text{ cm} + 2 \times 5\text{ cm} \)

Compunerea problemei

Context: Calcularea perimetrului unui obiect dreptunghiular. „Andrei vrea să pună o ramă unei fotografii care are lungimea de \( 25\text{ cm} \) și lățimea de \( 5\text{ cm} \). Câți centimetri de ramă îi sunt necesari lui Andrei?”

Pasul 1: Calcularea lungimii celor două laturi mari

Înmulțim lungimea cu \( 2 \), deoarece un dreptunghi are două lungimi egale. \( 2 \times 25 = 50\text{ cm} \)

Pasul 2: Calcularea lungimii celor două laturi mici

Înmulțim lățimea cu \( 2 \), deoarece un dreptunghi are două lățimi egale. \( 2 \times 5 = 10\text{ cm} \)

Pasul 3: Calcularea perimetrului total

Adunăm cele două rezultate pentru a afla lungimea totală a ramei. \[ \begin{array}{c@{}c@{\;}c@{}c} & 5 & 0 \\ + & 1 & 0 \\ \hline & 6 & 0 \\ \end{array} \] Lui Andrei îi sunt necesari \( 60\text{ cm} \) de ramă.

b) \( (300\text{ cm} - 3 \times 20\text{ cm}) : 4 \)

Compunerea problemei

Context: Împărțirea unei panglici în bucăți egale după tăierea unor fragmente. „O croitoreasă are o fâșie de dantelă lungă de \( 300\text{ cm} \). Ea folosește \( 3 \) bucăți a câte \( 20\text{ cm} \) fiecare pentru a decora niște șervețele. Restul dantelei îl taie în \( 4 \) bucăți egale. Câți centimetri are fiecare bucată rămasă?”

Pasul 1: Calcularea lungimii dantelei folosite

Efectuăm înmulțirea din paranteză. \( 3 \times 20 = 60\text{ cm} \) (dantelă utilizată)

Pasul 2: Calcularea restului de dantelă

Scădem lungimea utilizată din lungimea totală. \[ \begin{array}{c@{}c@{\;}c@{}c} & 3 & 0 & 0 \\ - & & 6 & 0 \\ \hline & 2 & 4 & 0 \\ \end{array} \] Au rămas \( 240\text{ cm} \) de dantelă.

Pasul 3: Calcularea lungimii fiecărei bucăți noi

Împărțim restul obținut la \( 4 \). \( 240 : 4 = 60\text{ cm} \) Fiecare bucată are o lungime de \( 60\text{ cm} \).

Rezolvare pe scurt:

a) Problemă: Perimetrul unui dreptunghi cu \( L=25\text{ cm} \) și \( l=5\text{ cm} \). \( 2 \times 25 + 2 \times 5 = 50 + 10 = 60\text{ cm} \) b) Problemă: Din \( 300\text{ cm} \) se scad \( 3 \) bucăți de \( 20\text{ cm} \), iar restul se împarte la \( 4 \). \( (300 - 3 \times 20) : 4 = (300 - 60) : 4 = 240 : 4 = 60\text{ cm} \)

Cele mai importante aspecte ale lecției

  • Transformare (Mare → Mică): Se înmulțește cu 10, 100 sau 1000 (ex: \( 5 \text{ km} = 5000 \text{ m} \)).
  • Transformare (Mică → Mare): Se împarte la 10, 100 sau 1000 (ex: \( 8700 \text{ mm} = 870 \text{ cm} \)).
  • Pentru a efectua operații matematice (adunări, scăderi, comparații) cu lungimi, acestea trebuie întotdeauna transformate în aceeași unitate de măsură.
Unitatea principală pentru măsurarea lungimilor este metrul (m). Pentru a transforma o unitate de măsură în alta, ne folosim de regula înmulțirii sau împărțirii cu 10, 100 sau 1000, în funcție de "treptele" pe care le urcăm sau le coborâm.
Desen reprezentând o scară cu 7 trepte. Pe trepte, de jos în sus, sunt scrise unitățile: mm (milimetru), cm (centimetru), dm (decimetru), m (metru), dam (decametru), hm (hectometru), km (kilometru). Pe marginea care indică urcarea scării (de la unități mici la mari) este desenată o săgeată cu textul ': 10' pentru fiecare treaptă. Pe marginea care indică coborârea scării (de la unități mari la mici) este desenată o săgeată cu textul 'x 10' pentru fiecare treaptă.
Când coborâm scara (din unitate MARE în unitate MICĂ): ÎNMULȚIM cu 10 pentru fiecare treaptă coborâtă.
Când urcăm scara (din unitate MICĂ în unitate MARE): ÎMPĂRȚIM la 10 pentru fiecare treaptă urcată.
Multiplii sunt unitățile mai mari decât metrul, iar submultiplii sunt unitățile mai mici decât metrul.
Multiplii metrului \( 1 \text{ km} = 10 \text{ hm} = 100 \text{ dam} = 1000 \text{ m} \)
\( 1 \text{ hm} = 10 \text{ dam} = 100 \text{ m} \)
\( 1 \text{ dam} = 10 \text{ m} \)
Unitatea principală \( 1 \text{ m} \)
Submultiplii metrului \( 1 \text{ m} = 10 \text{ dm} = 100 \text{ cm} = 1000 \text{ mm} \)
\( 1 \text{ dm} = 10 \text{ cm} = 100 \text{ mm} \)
\( 1 \text{ cm} = 10 \text{ mm} \)
Din unitate mai mare în unitate mai mică (Înmulțire)
\[ 7 \text{ dam} = ? \text{ m} \] Pentru a ajunge de la dam la m, coborâm o treaptă. Înmulțim cu 10.
\( 7 \times 10 = 70 \text{ m} \)
Din unitate mai mică în unitate mai mare (Împărțire)
\[ 400 \text{ mm} = ? \text{ dm} \] Pentru a ajunge de la mm la dm, urcăm două trepte (împărțim de două ori la 10, adică împărțim la 100).
\( 400 : 100 = 4 \text{ dm} \)
Efectuează următoarea transformare: \( 30 \text{ km} = ? \text{ m} \)
Coborâm 3 trepte (de la km la m), deci înmulțim cu 1000 (10 x 10 x 10).
\( 30 \times 1000 = 30\ 000 \text{ m} \)
Scara hărții indică de câte ori a fost micșorată o distanță din realitate pentru a putea fi desenată pe hartă.
Dacă o hartă are scara 1 : 400 000, înseamnă că:
\( 1 \text{ cm} \) pe hartă = \( 400\ 000 \text{ cm} \) în realitate.

Transformăm distanța reală într-o unitate mai ușor de folosit:
\( 400\ 000 \text{ cm} = 4000 \text{ m} = 4 \text{ km} \).
Deci, fiecărui centimetru de pe hartă îi corespund 4 km pe teren.
Pe o hartă cu scara de 1 : 400 000, distanța dintre două orașe măsoară 15 cm. Care este distanța reală în kilometri?
Știm că \( 1 \text{ cm} \) pe hartă = \( 4 \text{ km} \) în realitate.
Distanța reală = \( 15 \times 4 \text{ km} = 60 \text{ km} \).

Exerciții

Nivel ușor: Compară lungimile \( 17 \text{ km} \) și \( 190 \text{ hm} \), precizând care este mai mare.
Pentru a compara, aducem valorile la aceeași unitate de măsură.
Transformăm km în hm (coborâm o treaptă, înmulțim cu 10):
\( 17 \text{ km} = 17 \times 10 \text{ hm} = 170 \text{ hm} \).
Deoarece \( 170 \text{ hm} < 190 \text{ hm} \), înseamnă că \( 190 \text{ hm} \) este lungimea mai mare.
Nivel mediu: Calculează și exprimă rezultatul în centimetri: \( 4 \text{ m} + 7 \text{ dm} = ? \text{ cm} \)
Transformăm ambele lungimi în centimetri:
\( 4 \text{ m} = 4 \times 100 \text{ cm} = 400 \text{ cm} \)
\( 7 \text{ dm} = 7 \times 10 \text{ cm} = 70 \text{ cm} \)
Adunăm rezultatele: \( 400 \text{ cm} + 70 \text{ cm} = 470 \text{ cm} \).
Răspuns: \( 470 \text{ cm} \)
Nivel dificil: Un tâmplar taie o scândură lungă de \( 3 \text{ m} \) și \( 76 \text{ cm} \) în patru părți de lungimi egale. Câți centimetri are o parte din scândură?
1. Transformăm lungimea totală a scândurii în aceeași unitate de măsură (centimetri):
\( 3 \text{ m} = 300 \text{ cm} \)
Lungimea totală = \( 300 \text{ cm} + 76 \text{ cm} = 376 \text{ cm} \).
2. Împărțim lungimea totală la numărul de părți (4):
\( 376 \text{ cm} : 4 = 94 \text{ cm} \).
Răspuns: O parte din scândură are \( 94 \text{ cm} \).

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: