Copertă

79. Măsurarea Timpului. Săptămâna, Luna, Anul

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 1 (gratuit)

Rezolvare scurtă

a)

Prima lună din a doua jumătate (luna a 7-a): iulie. Penultima lună a anului (luna a 11-a): noiembrie.

b)

Luni cu 31 de zile: ianuarie, martie, mai, iulie, august, octombrie, decembrie. Luni cu 30 de zile: aprilie, iunie, septembrie, noiembrie.

c)

Ianuarie (31 zile) + Februarie (28 zile) + Martie (31 zile) = 90 zile. A suta zi: \( 100 - 90 = 10 \). Ziua a 10-a este în luna aprilie.

d)

Zile vara (iunie, iulie, august): \( 30 + 31 + 31 = 92 \text{ zile} \). Zile toamna (septembrie, octombrie, noiembrie): \( 30 + 31 + 30 = 91 \text{ zile} \). Constat că vara are cu o zi mai mult decât toamna (92 zile față de 91 zile). Motivare: Vara are două luni de 31 de zile (iulie și august), iar toamna are doar una (octombrie).

Rezolvare detaliată

Pentru a rezolva cerințele problemei, vom analiza calendarul și modul în care sunt structurate lunile și anotimpurile într-un an.

Pasul 1: Identificarea lunilor solicitate la punctul a)

Un an are 12 luni. Prima jumătate a anului cuprinde lunile 1-6 (ianuarie - iunie). - **Prima lună din a doua jumătate a anului** este luna a 7-a, adică **iulie**. - **Penultima lună a anului** este luna a 11-a (înainte de decembrie), adică **noiembrie**.

Pasul 2: Clasificarea lunilor după numărul de zile la punctul b)

Vom grupa lunile anului în funcție de durata lor: - **Luni cu 31 de zile:** ianuarie, martie, mai, iulie, august, octombrie, decembrie. - **Luni cu 30 de zile:** aprilie, iunie, septembrie, noiembrie. *(Notă: Februarie are 28 sau 29 de zile).*

Pasul 3: Calcularea perioadei pentru a suta zi a anului la punctul c)

Vom aduna zilele lunilor începând cu prima lună a anului (considerăm un an obișnuit cu 28 de zile în februarie): 1. Ianuarie: \( 31 \) zile. 2. Februarie: \( 31 + 28 = 59 \) zile. 3. Martie: \( 59 + 31 = 90 \) zile. Până la sfârșitul lunii martie avem 90 de zile. A suta zi va fi a 10-a zi din luna următoare. - **Luna în care este a suta zi a anului** este **aprilie**.

Pasul 4: Calcularea zilelor pe anotimpuri la punctul d)

Vom identifica lunile fiecărui anotimp și vom aduna numărul de zile: - **Vara** (iunie, iulie, august): \[ 30 + 31 + 31 = 92 \text{ zile} \] - **Toamna** (septembrie, octombrie, noiembrie): \[ 30 + 31 + 30 = 91 \text{ zile} \] **Constatare și motivare:** Constatăm că vara are cu o zi mai mult decât toamna. Motivul este că vara cuprinde două luni consecutive de câte 31 de zile (iulie și august), în timp ce toamna are doar o lună de 31 de zile (octombrie) situată între două luni de 30 de zile.

Rezolvare pe scurt:

a) Iulie; noiembrie. b) 31 zile: ian., mar., mai, iul., aug., oct., dec.; 30 zile: apr., iun., sep., noi. c) \( 31 + 28 + 31 = 90 \) zile (ian.-mar.); a 100-a zi este în aprilie. d) Vara: \( 30 + 31 + 31 = 92 \) zile. Toamna: \( 30 + 31 + 30 = 91 \) zile. Vara > Toamna (92 > 91), deoarece vara include iulie și august (ambele de 31 zile).

Cele mai importante aspecte ale lecției

Timpul se măsoară în unități de bază: secunda, minutul (60s), ora (60 min) și ziua (24h). Pentru calendar folosim săptămâna (7 zile), luna și anul (365/366 zile). Evenimentele istorice se măsoară în decenii (10 ani), secole (100 ani) și milenii (1000 ani). Pe un ceas, acul scurt arată ora, iar cel lung arată minutele.
Timpul măsoară durata evenimentelor. Cele mai comune unități de măsură pentru intervale scurte și medii de timp sunt secunda, minutul, ora și ziua.
\[ 1 \text{ minut} = 60 \text{ secunde} \] \[ 1 \text{ oră} = 60 \text{ minute} \] \[ 1 \text{ zi} = 24 \text{ ore} \]
Dacă o emisiune durează 2 ore, ea durează de fapt \( 2 \cdot 60 = 120 \text{ minute} \).
Câte secunde are o oră întreagă?
Știm că \( 1 \text{ oră} = 60 \text{ minute} \) și \( 1 \text{ minut} = 60 \text{ secunde} \).
Înmulțim: \( 60 \cdot 60 = 3600 \text{ secunde} \).
Răspuns: O oră are 3600 de secunde.
Pentru intervale mai mari, timpul se organizează în săptămâni, luni și ani.
  • \( 1 \text{ săptămână} = 7 \text{ zile} \)
  • \( 1 \text{ lună} = 28, 29, 30 \text{ sau } 31 \text{ de zile} \)
  • \( 1 \text{ an} = 12 \text{ luni} = 365 \text{ de zile} \)
Anul bisect: O dată la 4 ani, luna februarie are 29 de zile în loc de 28. În acel an, anul are 366 de zile.
Câte zile sunt în 3 săptămâni și 5 zile?
Calculăm zilele din săptămâni: \( 3 \cdot 7 = 21 \text{ zile} \).
Adunăm restul de zile: \( 21 + 5 = 26 \text{ zile} \).
Răspuns: 26 de zile.
Când vorbim despre istorie sau evenimente de foarte lungă durată, folosim unități care grupează mai mulți ani.
\[ 1 \text{ deceniu} = 10 \text{ ani} \] \[ 1 \text{ secol (veac)} = 100 \text{ de ani} \] \[ 1 \text{ mileniu} = 1000 \text{ de ani} \]
Două secole și o jumătate reprezintă: \( 2 \cdot 100 + 50 = 250 \text{ de ani} \).
Pe un ceas analogic (cu cadran și limbi), timpul se citește astfel:
  • Acul scurt (limba mică) indică ora.
  • Acul lung (limba mare) indică minutele.
Deoarece cadranul are doar 12 ore, dar o zi are 24, orele de după-amiază se pot citi adăugând 12. De exemplu, ora 3 după-amiaza se scrie ca 15:00 (\( 3 + 12 = 15 \)).

Exerciții

Ușoară: Asociază fiecare eveniment cu cea mai potrivită unitate de măsură (secunde, minute, ore, luni):
a) Durata unei pauze școlare.
b) Timpul în care clipești din ochi.
c) Durata vacanței de vară.
a) Durata unei pauze școlare se măsoară în minute (ex. 10 minute).
b) Clipitul din ochi se măsoară în secunde (sau fracțiuni de secundă).
c) Vacanța de vară se măsoară în luni (aproximativ 3 luni).
Medie: Un avion decolează la ora 19:45. Zborul durează 2 ore și 10 minute. La ce oră va ajunge avionul la destinație?
Adunăm orele cu orele și minutele cu minutele:
Ore: \( 19 + 2 = 21 \)
Minute: \( 45 + 10 = 55 \)
Răspuns: Avionul va ajunge la ora 21:55.
Dificilă: O clădire istorică a fost construită în anul 1850. Peste exact 1 secol și 3 decenii, a fost renovată complet. În ce an a avut loc renovarea?
Transformăm secolele și deceniile în ani:
\( 1 \text{ secol} = 100 \text{ ani} \)
\( 3 \text{ decenii} = 3 \cdot 10 = 30 \text{ ani} \)
Timpul total scurs: \( 100 + 30 = 130 \text{ ani} \).
Adunăm la anul construcției: \( 1850 + 130 = 1980 \).
Răspuns: Renovarea a avut loc în anul 1980.
Logic: Pentru a fierbe un ou tare, apa trebuie să clocotească 6 minute. Câte minute trebuie să clocotească apa pentru a fierbe 4 ouă deodată?
Răspuns: Tot 6 minute. Dacă ouăle sunt fierte în același timp, în aceeași oală, durata necesară nu se multiplică.

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: