Copertă

V.2. Exersăm

Lecția V.2 conține următoarele grupuri de exerciții:

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 8

Rezolvare scurtă

Presupunem că toate cele 20 de probleme sunt rezolvate corect: \[ 20 \cdot 10 = 200 \text{ puncte (punctaj presupus)} \] Diferența dintre punctajul presupus și cel real: \[ 200 - 176 = 24 \text{ puncte} \] Pierderea de puncte pentru o problemă greșită în loc de una corectă: \[ 10 + 2 = 12 \text{ puncte} \] Numărul de probleme rezolvate greșit: \[ 24 : 12 = 2 \text{ probleme greșite} \] Numărul de probleme rezolvate corect: \[ 20 - 2 = 18 \text{ probleme corecte} \]

Rezolvare detaliată

Pentru a rezolva această problemă, vom folosi metoda presupunerii (metoda falsei ipoteze), care este potrivită pentru nivelul clasei a IV-a.

Pasul 1: Presupunem că toate problemele au fost rezolvate corect

Dacă Teodor ar fi rezolvat toate cele \( 20 \) de probleme corect, el ar fi primit câte \( 10 \) puncte pentru fiecare. Vom calcula punctajul total în această situație: \[ 20 \cdot 10 = 200 \text{ puncte} \]

Pasul 2: Calculăm diferența dintre punctajul presupus și cel real

În realitate, Teodor a obținut \( 176 \) de puncte. Diferența de puncte provine din faptul că unele probleme au fost rezolvate greșit. Vom efectua scăderea pentru a vedea cu cât este mai mare punctajul presupus față de cel real: \[ \begin{array}{c@{}c@{\;}c@{}c@{}c} & 2 & 0 & 0 \\ - & 1 & 7 & 6 \\ \hline & & 2 & 4 \\ \end{array} \] Diferența totală este de \( 24 \) de puncte.

Pasul 3: Calculăm pierderea de puncte pentru o singură problemă greșită

Atunci când înlocuim o problemă corectă cu una greșită, pierdem punctele pe care le-am fi primit (\( 10 \)) și, în plus, ni se mai scad încă \( 2 \) puncte conform regulamentului. Deci, pentru fiecare problemă greșită, pierdem: \[ 10 + 2 = 12 \text{ puncte} \]

Pasul 4: Aflăm numărul de probleme rezolvate greșit

Împărțim diferența totală de puncte (\( 24 \)) la pierderea corespunzătoare unei singure probleme (\( 12 \)): \[ 24 : 12 = 2 \text{ (probleme greșite)} \]

Pasul 5: Aflăm numărul de probleme rezolvate corect

Din totalul de \( 20 \) de probleme, scădem pe cele greșite: \[ 20 - 2 = 18 \text{ (probleme corecte)} \]

Verificare:

Puncte pentru răspunsuri corecte: \( 18 \cdot 10 = 180 \). Puncte scăzute pentru răspunsuri greșite: \( 2 \cdot 2 = 4 \). Punctaj total: \( 180 - 4 = 176 \). Rezultatul este corect.

Rezolvare pe scurt:

\( 20 \cdot 10 = 200 \) puncte (dacă toate erau corecte) \( 200 - 176 = 24 \) puncte (diferența totală) \( 10 + 2 = 12 \) puncte (pierderea per problemă) \( 24 : 12 = 2 \) probleme greșite \( 20 - 2 = 18 \) probleme corecte

Cele mai importante aspecte ale lecției

Rezolvarea problemelor aritmetice necesită organizare și atenție la limbaj:
• Extrageți cu atenție datele cunoscute și cerința.
• Întocmiți un plan de rezolvare calculând pas cu pas mărimile intermediare până ajungeți la rezultat.
• Cuvintele cheie dictează operațiile matematice: „cu... mai mult/puțin” indică \(\pm\), în timp ce „de... ori mai mult/puțin” indică \(\cdot\) sau \(:\) .
Rezolvarea oricărei probleme matematice cu text presupune parcurgerea ordonată a unor etape logice.
Datele problemei (Ce știm): Extragerea informațiilor numerice cunoscute și notarea relațiilor dintre ele.
Cerința (Ce vrem să aflăm): Identificarea întrebării problemei sau a necunoscutei finale.
Planul de rezolvare (Am aflat): Formularea pașilor de calcul prin operații aritmetice, în ordinea logică, pentru a ajunge la rezultatul final.
Problemă: S-au cumpărat cărți de \( 130 \) lei și caiete care costă de două ori mai mult. S-a plătit cu o bancnotă de \( 500 \) lei. Ce rest s-a primit?

1. Date: Cărți \( \rightarrow 130 \) lei; Caiete \( \rightarrow \) de 2 ori mai mult; Plată \( \rightarrow 500 \) lei.
2. Cerință: Restul primit \( \rightarrow ? \)
3. Plan:
a) Cât costă caietele? \( 130 \cdot 2 = 260 \) (lei)
b) Cât costă cumpărăturile în total? \( 130 + 260 = 390 \) (lei)
c) Care este restul? \( 500 - 390 = 110 \) (lei)
Pentru a rezolva corect o problemă, trebuie să „traducem” cuvintele în operații matematice.
Expresie în cuvinte Operație matematică Exemplu calcul (\( x = 100 \))
„în total”, „la un loc”, „cu ... mai mult” Adunare (\( + \)) cu \( 5 \) mai mult: \( 100 + 5 = 105 \)
„restul”, „cu ... mai puțin”, „diferența” Scădere (\( - \)) cu \( 5 \) mai puțin: \( 100 - 5 = 95 \)
„de ... ori mai mult”, „produsul” Înmulțire (\( \cdot \)) de \( 5 \) ori mai mult: \( 100 \cdot 5 = 500 \)
„de ... ori mai puțin”, „o doime / zecime” Împărțire (\( : \)) de \( 5 \) ori mai puțin: \( 100 : 5 = 20 \)
Nu confundați „cu ... mai mult / puțin” (care indică adunare / scădere) cu „de ... ori mai mult / puțin” (care indică înmulțire / împărțire).

Exerciții

Ușoară: Trei copii, Clara, Rafael și Delia, au de rezolvat câte 100 de probleme pentru vacanță.
• Clara a rezolvat 30 de probleme.
• Rafael a rezolvat de 2 ori mai multe decât Clara.
• Delia a rezolvat cu 20 de probleme mai puțin decât Rafael.
Câte probleme mai are de rezolvat fiecare copil până la finalizarea celor 100?
Clara:
Are de rezolvat: \( 100 - 30 = 70 \) probleme.

Rafael:
A rezolvat: \( 30 \cdot 2 = 60 \) probleme.
Are de rezolvat: \( 100 - 60 = 40 \) probleme.

Delia:
A rezolvat: \( 60 - 20 = 40 \) probleme.
Are de rezolvat: \( 100 - 40 = 60 \) probleme.
Medie: Într-un depozit, cantitatea de \( 16\,824 \) kg de roșii s-a ambalat în lădițe a câte \( 8 \) kg, iar cantitatea de \( 9\,121 \) kg de castraveți s-a ambalat în lădițe a câte \( 7 \) kg. Dacă în depozit erau inițial \( 3\,500 \) de lădițe goale, află câte lădițe au mai rămas nefolosite după ambalarea legumelor.
1) Câte lădițe s-au folosit pentru roșii?
\( 16\,824 : 8 = 2\,103 \) (lădițe)
2) Câte lădițe s-au folosit pentru castraveți?
\( 9\,121 : 7 = 1\,303 \) (lădițe)
3) Câte lădițe s-au folosit în total?
\( 2\,103 + 1\,303 = 3\,406 \) (lădițe)
4) Câte lădițe au rămas?
\( 3\,500 - 3\,406 = 94 \) (lădițe)
Răspuns: Au mai rămas 94 de lădițe.
Dificilă: Un magazin a avut vineri \( 1\,268 \) de cumpărători, iar sâmbătă, de \( 5 \) ori mai mulți. Câți cumpărători a avut magazinul duminică, dacă se știe că în cele trei zile au fost în total \( 10\,000 \) de cumpărători? Alegeți apoi expresia numerică ce reunește toate operațiile într-un singur calcul:
a) \( 10\,000 - 1\,268 \cdot 5 \)
b) \( 10\,000 - (1\,268 + 1\,268 \cdot 5) \)
c) \( 10\,000 - 1\,268 + 1\,268 \cdot 5 \)
1) Câți cumpărători au fost sâmbătă?
\( 1\,268 \cdot 5 = 6\,340 \)
2) Câți cumpărători au fost vineri și sâmbătă la un loc?
\( 1\,268 + 6\,340 = 7\,608 \)
3) Câți cumpărători au fost duminică (restul până la total)?
\( 10\,000 - 7\,608 = 2\,392 \)
Răspuns: Duminică au fost \( 2\,392 \) de cumpărători.
Expresia corectă: b) \( 10\,000 - (1\,268 + 1\,268 \cdot 5) \), deoarece din total scădem suma cumpărătorilor din primele două zile.
Provocare logică: Suma vârstelor fraților Ionescu este acum de \( 44 \) de ani. Acum \( 7 \) ani, suma vârstelor lor era de doar \( 9 \) ani. Câți frați sunt în familia Ionescu?
Diferența dintre suma vârstelor de acum și suma vârstelor de acum \( 7 \) ani este:
\( 44 - 9 = 35 \) de ani.
Această diferență de \( 35 \) de ani provine din faptul că, în acești \( 7 \) ani care au trecut, fiecare frate a îmbătrânit cu \( 7 \) ani.
Pentru a afla numărul de frați, împărțim diferența totală de ani la numărul de ani cu care a crescut fiecare:
\( 35 : 7 = 5 \)
Răspuns: Sunt 5 frați.

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: