Copertă

IV.10.2. Evaluează-te

Lecția IV.10.2 conține următoarele grupuri de exerciții:

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 2

Rezolvare scurtă

a)

\( \left(\frac{3}{5}\right)^{14} : \left(\frac{3}{5}\right)^9 = \left(\frac{3}{5}\right)^{14-9} = \left(\frac{3}{5}\right)^5 \)

b)

\( \left(\frac{5}{6}\right)^7 : \frac{10^5}{12^5} = \left(\frac{5}{6}\right)^7 : \left(\frac{10^{(2}}{12}\right)^5 = \left(\frac{5}{6}\right)^7 : \left(\frac{5}{6}\right)^5 = \left(\frac{5}{6}\right)^{7-5} = \left(\frac{5}{6}\right)^2 \)

c)

\( \left(\frac{1}{7}\right)^8 : \frac{1}{343} = \left(\frac{1}{7}\right)^8 : \frac{1^3}{7^3} = \left(\frac{1}{7}\right)^8 : \left(\frac{1}{7}\right)^3 = \left(\frac{1}{7}\right)^{8-3} = \left(\frac{1}{7}\right)^5 \)

Rezolvare detaliată

Pentru a scrie rezultatul sub forma unei singure puteri, vom folosi regulile de calcul cu puteri pentru fracții ordinare: împărțirea puterilor cu aceeași bază, puterea unui cât și scrierea numerelor ca puteri.

a) \( \left(\frac{3}{5}\right)^{14} : \left(\frac{3}{5}\right)^9 \)

Aplicarea regulii de împărțire a puterilor cu aceeași bază

Când avem de împărțit două puteri care au aceeași bază, păstrăm baza și scădem exponenții: \[ \left(\frac{a}{b}\right)^m : \left(\frac{a}{b}\right)^n = \left(\frac{a}{b}\right)^{m-n} \] În cazul nostru, baza este \( \frac{3}{5} \), primul exponent este \( 14 \), iar al doilea este \( 9 \). Efectuăm scăderea la nivelul exponentului: \[ \left(\frac{3}{5}\right)^{14-9} = \left(\frac{3}{5}\right)^5 \]

b) \( \left(\frac{5}{6}\right)^7 : \frac{10^5}{12^5} \)

Transformarea celui de-al doilea termen folosind puterea unui cât

Observăm că \( \frac{10^5}{12^5} \) poate fi scris ca o singură putere aplicând regula inversă pentru puterea unui cât: \[ \frac{a^n}{b^n} = \left(\frac{a}{b}\right)^n \Rightarrow \frac{10^5}{12^5} = \left(\frac{10}{12}\right)^5 \]

Simplificarea fracției din bază

Înainte de a continua, simplificăm fracția \( \frac{10}{12} \) prin factorul comun \( 2 \): \[ \frac{10^{(2}}{12} = \frac{10 : 2}{12 : 2} = \frac{5}{6} \] Acum expresia devine: \[ \left(\frac{5}{6}\right)^7 : \left(\frac{5}{6}\right)^5 \]

Calculul final

Aplicăm regula de scădere a exponenților pentru aceeași bază: \[ \left(\frac{5}{6}\right)^{7-5} = \left(\frac{5}{6}\right)^2 \]

c) \( \left(\frac{1}{7}\right)^8 : \frac{1}{343} \)

Scrierea numitorului ca putere

Trebuie să scriem numărul \( 343 \) ca o putere a lui \( 7 \). Verificăm prin înmulțire: \( 7 \cdot 7 = 49 \) \( 49 \cdot 7 = 343 \) Deci, \( 343 = 7^3 \). Fracția \( \frac{1}{343} \) poate fi scrisă ca \( \frac{1^3}{7^3} \), adică \( \left(\frac{1}{7}\right)^3 \).

Calculul final

Expresia devine: \[ \left(\frac{1}{7}\right)^8 : \left(\frac{1}{7}\right)^3 \] Scădem exponenții: \[ \left(\frac{1}{7}\right)^{8-3} = \left(\frac{1}{7}\right)^5 \]

Rezolvare pe scurt:

a)

\( \left(\frac{3}{5}\right)^{14} : \left(\frac{3}{5}\right)^9 = \left(\frac{3}{5}\right)^{14-9} = \left(\frac{3}{5}\right)^5 \)

b)

\( \left(\frac{5}{6}\right)^7 : \frac{10^5}{12^5} = \left(\frac{5}{6}\right)^7 : \left(\frac{10^{(2}}{12}\right)^5 = \left(\frac{5}{6}\right)^7 : \left(\frac{5}{6}\right)^5 = \left(\frac{5}{6}\right)^2 \)

c)

\( \left(\frac{1}{7}\right)^8 : \frac{1}{343} = \left(\frac{1}{7}\right)^8 : \left(\frac{1}{7}\right)^3 = \left(\frac{1}{7}\right)^5 \)

Cele mai importante aspecte ale lecției

Cele 5 reguli esențiale pentru calculul cu puteri de fracții ordinare sunt:
  • Înmulțire (aceeași bază): \( \left(\frac{a}{b}\right)^m \cdot \left(\frac{a}{b}\right)^n = \left(\frac{a}{b}\right)^{m+n} \)
  • Împărțire (aceeași bază): \( \left(\frac{a}{b}\right)^m : \left(\frac{a}{b}\right)^n = \left(\frac{a}{b}\right)^{m-n} \)
  • Puterea unei puteri: \( \left[\left(\frac{a}{b}\right)^m\right]^n = \left(\frac{a}{b}\right)^{m \cdot n} \)
  • Puterea unui produs: \( \left(\frac{a}{b} \cdot \frac{c}{d}\right)^n = \left(\frac{a}{b}\right)^n \cdot \left(\frac{c}{d}\right)^n \)
  • Puterea unui cât: \( \left(\frac{a}{b} : \frac{c}{d}\right)^n = \left(\frac{a}{b}\right)^n : \left(\frac{c}{d}\right)^n \)
Orice fracție ridicată la puterea \(0\) este \(1\), iar ridicată la puterea \(1\) rămâne neschimbată.
Pentru a efectua calcule cu puteri de fracții care au aceeași bază, aplicăm reguli similare cu cele de la numere întregi.
1. Înmulțirea puterilor cu aceeași bază: Se scrie baza și se adună exponenții. \[ \left( \frac{a}{b} \right)^m \cdot \left( \frac{a}{b} \right)^n = \left( \frac{a}{b} \right)^{m+n} \]
\[ \left( \frac{2}{3} \right)^2 \cdot \left( \frac{2}{3} \right)^7 = \left( \frac{2}{3} \right)^{2+7} = \left( \frac{2}{3} \right)^9 \]
2. Împărțirea puterilor cu aceeași bază: Se scrie baza și se scad exponenții. \[ \left( \frac{a}{b} \right)^m : \left( \frac{a}{b} \right)^n = \left( \frac{a}{b} \right)^{m-n}, \text{ unde } m \geq n \]
\[ \left( \frac{5}{4} \right)^5 : \left( \frac{5}{4} \right)^3 = \left( \frac{5}{4} \right)^{5-3} = \left( \frac{5}{4} \right)^2 \]
3. Puterea unei puteri: Se scrie baza și se înmulțesc exponenții. \[ \left[ \left( \frac{a}{b} \right)^m \right]^n = \left( \frac{a}{b} \right)^{m \cdot n} \]
\[ \left[ \left( \frac{3}{5} \right)^4 \right]^6 = \left( \frac{3}{5} \right)^{4 \cdot 6} = \left( \frac{3}{5} \right)^{24} \]
Atunci când avem de ridicat la putere un produs sau un cât de două fracții, putem ridica la acea putere fiecare factor în parte.
4. Puterea unui produs: Se ridică la putere fiecare factor al produsului. \[ \left( \frac{a}{b} \cdot \frac{c}{d} \right)^n = \left( \frac{a}{b} \right)^n \cdot \left( \frac{c}{d} \right)^n \]
\[ \left( \frac{5}{3} \cdot \frac{2}{7} \right)^2 = \left( \frac{5}{3} \right)^2 \cdot \left( \frac{2}{7} \right)^2 \]
5. Puterea unui cât: Se ridică la putere fiecare factor al câtului. \[ \left( \frac{a}{b} : \frac{c}{d} \right)^n = \left( \frac{a}{b} \right)^n : \left( \frac{c}{d} \right)^n \]
\[ \left( \frac{2}{5} : \frac{1}{3} \right)^2 = \left( \frac{2}{5} \right)^2 : \left( \frac{1}{3} \right)^2 \]
Orice fracție ordinară nenulă ridicată la puterea \(0\) este egală cu \(1\).
\[ \left( \frac{1003}{1007} \right)^0 = 1 \]
Orice fracție ordinară ridicată la puterea \(1\) este egală cu ea însăși.
\[ \left( \frac{23}{45} \right)^1 = \frac{23}{45} \]
Scrierea unei fracții ca putere: Dacă numărătorul și numitorul pot fi scriși ca puteri cu același exponent, atunci întreaga fracție se poate scrie la acea putere: \[ \frac{x^n}{y^n} = \left( \frac{x}{y} \right)^n \]
\[ \frac{27}{343} = \frac{3^3}{7^3} = \left( \frac{3}{7} \right)^3 \]
Aducerea la același exponent: Putem transforma baze diferite pentru a obține același exponent, facilitând compararea sau calculul: \[ a^{x \cdot y} = (a^x)^y \]
Pentru a compara \(5^{18}\) și \(3^{45}\), le scriem cu exponentul comun \(9\): \[ 5^{18} = (5^2)^9 = 25^9 \] \[ 3^{45} = (3^5)^9 = 243^9 \]

Probleme practice

Problema 1 (Ușoară): Calculează și scrie rezultatul sub forma unei singure puteri: \[ \left( \frac{1}{3} \right)^4 \cdot \left( \frac{1}{3} \right)^5 \]
Aplicăm regula de înmulțire a puterilor cu aceeași bază (se scrie baza și se adună exponenții): \[ \left( \frac{1}{3} \right)^4 \cdot \left( \frac{1}{3} \right)^5 = \left( \frac{1}{3} \right)^{4+5} = \left( \frac{1}{3} \right)^9 \] Răspuns: \( \left( \frac{1}{3} \right)^9 \)
Problema 2 (Medie): Scrie sub forma unei singure puteri următorul calcul, transformând mai întâi bazele: \[ \left( \frac{3}{5} \right)^9 : \left( \frac{9}{25} \right)^4 \]
Observăm că baza a doua poate fi scrisă ca o putere: \[ \frac{9}{25} = \left( \frac{3}{5} \right)^2 \] Înlocuim în exercițiu și folosim regula pentru puterea unei puteri: \[ \left( \frac{9}{25} \right)^4 = \left[ \left( \frac{3}{5} \right)^2 \right]^4 = \left( \frac{3}{5} \right)^{2 \cdot 4} = \left( \frac{3}{5} \right)^8 \] Acum efectuăm împărțirea puterilor cu aceeași bază (scădem exponenții): \[ \left( \frac{3}{5} \right)^9 : \left( \frac{3}{5} \right)^8 = \left( \frac{3}{5} \right)^{9-8} = \left( \frac{3}{5} \right)^1 = \frac{3}{5} \] Răspuns: \( \frac{3}{5} \) (sau \( \left( \frac{3}{5} \right)^1 \))
Problema 3 (Dificilă): Efectuează calculul: \[ \left( \frac{7}{10} \right)^{40} : \left( \frac{7}{10} \right)^{30} - \left( \frac{7}{10} \right)^{10} + \left( \frac{7}{10} \right)^2 \]
Rezolvăm pe etape respectând ordinea operațiilor:
Efectuăm împărțirea din prima parte prin scăderea exponenților: \[ \left( \frac{7}{10} \right)^{40} : \left( \frac{7}{10} \right)^{30} = \left( \frac{7}{10} \right)^{40-30} = \left( \frac{7}{10} \right)^{10} \]
Înlocuim rezultatul obținut în expresia inițială: \[ \left( \frac{7}{10} \right)^{10} - \left( \frac{7}{10} \right)^{10} + \left( \frac{7}{10} \right)^2 \]
Scădem termenii identici, obținând \(0\): \[ 0 + \left( \frac{7}{10} \right)^2 = \left( \frac{7}{10} \right)^2 \]
Calculăm puterea rămasă ridicând atât numărătorul, cât și numitorul la pătrat: \[ \left( \frac{7}{10} \right)^2 = \frac{7^2}{10^2} = \frac{49}{100} \]
Răspuns final: \( \frac{49}{100} \)

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: