Copertă

IV.4. Introducerea Și Scoaterea Întregilor Dintr-o Fracție

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 4

Rezolvare scurtă

\( 3\frac{1}{4} = \frac{3 \cdot 4 + 1}{4} = \frac{13}{4} \in B \) \( \frac{19}{4} = 19 : 4 = 4 \text{ r } 3 \Rightarrow 4\frac{3}{4} \in B \) \( \frac{27}{5} = 27 : 5 = 5 \text{ r } 2 \Rightarrow 5\frac{2}{5} \in B \) \( 11\frac{4}{9} = \frac{11 \cdot 9 + 4}{9} = \frac{103}{9} \in B \) \( \frac{37}{7} = 37 : 7 = 5 \text{ r } 2 \Rightarrow 5\frac{2}{7} \in B \)

Rezolvare detaliată

Pentru a asocia fracțiile din coloana A cu cele din coloana B, trebuie să transformăm fracțiile mixte în fracții ordinare (introducerea întregilor în fracție) sau să scoatem întregii din fracțiile supraunitare. Două fracții sunt echivalente dacă reprezintă aceeași valoare.

Pasul 1: Transformarea primei fracții din coloana A

Fracția este \( 3\frac{1}{4} \). Pentru a introduce întregii în fracție, folosim formula \( a\frac{b}{n} = \frac{a \cdot n + b}{n} \): \[ 3\frac{1}{4} = \frac{3 \cdot 4 + 1}{4} = \frac{12 + 1}{4} = \frac{13}{4} \] Această fracție se regăsește în coloana B.

Pasul 2: Transformarea celei de-a doua fracții din coloana A

Fracția este \( \frac{19}{4} \). Pentru a scoate întregii, împărțim numărătorul la numitor: \[ 19 : 4 = 4 \text{ rest } 3 \] Deci, fracția se scrie sub forma \( 4\frac{3}{4} \), care se află în coloana B.

Pasul 3: Transformarea celei de-a treia fracții din coloana A

Fracția este \( \frac{27}{5} \). Efectuăm împărțirea pentru a scoate întregii: \[ 27 : 5 = 5 \text{ rest } 2 \] Obținem \( 5\frac{2}{5} \), care este prezentă în coloana B.

Pasul 4: Transformarea celei de-a patra fracții din coloana A

Fracția este \( 11\frac{4}{9} \). Introducem întregii în fracție: \[ 11\frac{4}{9} = \frac{11 \cdot 9 + 4}{9} = \frac{99 + 4}{9} = \frac{103}{9} \] Această valoare corespunde primei fracții din coloana B.

Pasul 5: Transformarea ultimei fracții din coloana A

Fracția este \( \frac{37}{7} \). Scoatem întregii prin împărțire: \[ 37 : 7 = 5 \text{ rest } 2 \] Rezultatul este \( 5\frac{2}{7} \), care se regăsește în coloana B.

Rezolvare pe scurt:

\( 3\frac{1}{4} = \frac{13}{4} \) \( \frac{19}{4} = 4\frac{3}{4} \) \( \frac{27}{5} = 5\frac{2}{5} \) \( 11\frac{4}{9} = \frac{103}{9} \) \( \frac{37}{7} = 5\frac{2}{7} \)

Cele mai importante aspecte ale lecției

Introducerea întregilor în fracție: Se transformă un număr mixt într-o fracție supraunitară folosind regula: înmulțim întregul cu numitorul și adunăm numărătorul.
Exemplu: \( 4\frac{2}{5} = \frac{4 \cdot 5 + 2}{5} = \frac{22}{5} \).
Scoaterea întregilor din fracție: Se transformă o fracție supraunitară într-un număr mixt prin împărțirea numărătorului la numitor. Câtul reprezintă întregii, iar restul este noul numărător.
Exemplu: \( \frac{17}{3} = 5\frac{2}{3} \) (deoarece \( 17 : 3 = 5 \) rest 2).
Încadrare: O fracție scrisă sub formă de număr mixt \( c\frac{r}{n} \) se află întotdeauna între numerele naturale consecutive \( c \) și \( c+1 \).
Exemplu: \( 5\frac{2}{3} \) se află între 5 și 6, adică \( 5 < \frac{17}{3} < 6 \).
Un număr mixt este o formă de scriere alcătuită dintr-o parte întreagă și o parte fracționară, scris sub forma \( a\frac{b}{n} \).
\[ a\frac{b}{n} = \frac{a \cdot n + b}{n} \] unde \( a, b, n \) sunt numere naturale, cu \( a \neq 0 \) și \( n \neq 0 \).
Se înmulțește partea întreagă (\(a\)) cu numitorul (\(n\)).
Se adună numărătorul (\(b\)) la rezultatul obținut anterior.
Rezultatul final se scrie la numărător, iar numitorul rămâne același (\(n\)).
Pentru a introduce întregii în numărul mixt \( 7\frac{2}{3} \), calculăm: \[ 7\frac{2}{3} = \frac{7 \cdot 3 + 2}{3} = \frac{21 + 2}{3} = \frac{23}{3} \]
Introduceți întregii în fracție pentru numărul mixt \( 10\frac{1}{7} \).
Aplicând formula obținem: \[ 10\frac{1}{7} = \frac{10 \cdot 7 + 1}{7} = \frac{70 + 1}{7} = \frac{71}{7} \]
Scoaterea întregilor dintr-o fracție supraunitară \( \frac{m}{n} \) reprezintă scrierea acesteia sub formă de număr mixt \( c\frac{r}{n} \).
\[ \frac{m}{n} = c\frac{r}{n} \] unde \( c \) este câtul, iar \( r \) este restul împărțirii lui \( m \) la \( n \) (\( m : n = c \) rest \( r \)).
Se împarte numărătorul (\(m\)) la numitorul (\(n\)).
Câtul obținut (\(c\)) reprezintă numărul de întregi.
Restul obținut (\(r\)) devine noul numărător, în timp ce numitorul (\(n\)) rămâne neschimbat.
Pentru a scoate întregii din fracția \( \frac{55}{4} \), împărțim 55 la 4: \[ 55 : 4 = 13 \text{ rest } 3 \] Așadar: \[ \frac{55}{4} = 13\frac{3}{4} \]
Scoateți întregii din fracția \( \frac{19}{3} \).
Efectuăm împărțirea numărătorului la numitor: \[ 19 : 3 = 6 \text{ rest } 1 \] Prin urmare, scrierea ca număr mixt este: \[ \frac{19}{3} = 6\frac{1}{3} \]
Vizual, un număr mixt reprezintă un număr de figuri geometrice identice complet colorate (întregii) plus o parte dintr-o altă figură identică (partea fracționară).
Patru dreptunghiuri egale așezate orizontal, fiecare fiind împărțit în câte 5 benzi egale. Primele trei dreptunghiuri sunt complet colorate (reprezentând 3 întregi), iar al patrulea dreptunghi are doar primele 3 benzi colorate din 5 (reprezentând fracția 3/5). Întregul desen ilustrează numărul mixt 3 și 3/5. Două cercuri egale, fiecare fiind împărțit în câte 8 sectoare de cerc egale. Primul cerc este colorat în întregime (1 întreg), iar al doilea cerc are 7 sectoare colorate din cele 8 (fracția 7/8). Desenul ilustrează numărul mixt 1 și 7/8.
În primul desen de mai sus (), avem 3 dreptunghiuri întregi colorate și încă \( \frac{3}{5} \) dintr-un al patrulea dreptunghi, ceea ce reprezintă grafic numărul mixt \( 3\frac{3}{5} \).
Pentru a determina între ce numere naturale consecutive se află o fracție supraunitară, se scot mai întâi întregii din fracție. Dacă numărul mixt obținut este de forma \( c\frac{r}{n} \), atunci fracția se află între numerele naturale \( c \) și \( c+1 \).
\[ c < c\frac{r}{n} < c + 1 \]
Pentru a încadra fracția \( \frac{15}{6} \):
1. Scoatem întregii: \( \frac{15}{6} = 2\frac{3}{6} \).
2. Fracția se află între numărul de întregi (2) și următorul număr natural (3).
3. Scriem: \( 2 < \frac{15}{6} < 3 \).
Încadrați fracția \( \frac{18}{7} \) între două numere naturale consecutive.
Mai întâi scoatem întregii din fracție împărțind 18 la 7: \[ 18 : 7 = 2 \text{ rest } 4 \Rightarrow \frac{18}{7} = 2\frac{4}{7} \] Numărul mixt obținut are 2 întregi, deci este situat între 2 și 3: \[ 2 < \frac{18}{7} < 3 \]

Probleme practice

Problemă uşoară: Introduceți întregii în următoarele fracții:
a) \( 2\frac{1}{3} \)
b) \( 3\frac{7}{10} \)
Aplicăm formula \( a\frac{b}{n} = \frac{a \cdot n + b}{n} \):
a) \( 2\frac{1}{3} = \frac{2 \cdot 3 + 1}{3} = \frac{6 + 1}{3} = \frac{7}{3} \)
b) \( 3\frac{7}{10} = \frac{3 \cdot 10 + 7}{10} = \frac{30 + 7}{10} = \frac{37}{10} \)
Problemă medie: Scoateți întregii din următoarele fracții:
a) \( \frac{72}{17} \)
b) \( \frac{103}{21} \)
Efectuăm împărțirile cu rest:
a) Pentru \( \frac{72}{17} \): \[ 72 : 17 = 4 \text{ rest } 4 \Rightarrow \frac{72}{17} = 4\frac{4}{17} \]
b) Pentru \( \frac{103}{21} \): \[ 103 : 21 = 4 \text{ rest } 19 \Rightarrow \frac{103}{21} = 4\frac{19}{21} \]
Problemă dificilă: Determinați numărul natural \( x \) în fiecare dintre cazurile de mai jos:
a) \( x\frac{5}{6} = \frac{29}{6} \)
b) \( \frac{193}{14} = 13\frac{x}{14} \)
a) Pentru egalitatea \( x\frac{5}{6} = \frac{29}{6} \), introducem întregii în membrul stâng: \[ x\frac{5}{6} = \frac{x \cdot 6 + 5}{6} \] Egalăm numărătorii celor două fracții: \[ 6x + 5 = 29 \] \[ 6x = 29 - 5 \] \[ 6x = 24 \Rightarrow x = 4 \] b) Pentru egalitatea \( \frac{193}{14} = 13\frac{x}{14} \), scoatem întregii din fracția \( \frac{193}{14} \) prin împărțire: \[ 193 : 14 = 13 \text{ rest } 11 \] Deci: \[ \frac{193}{14} = 13\frac{11}{14} \] Comparând cu membrul drept, obținem \( x = 11 \).

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: