Copertă

VII.1. Evaluează-te

Lecția VII.1 conține următoarele grupuri de exerciții:

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 1 (gratuit)

Rezolvare scurtă

a)

\[ 98 \text{ dam} = 98 : 100 = 0,98 \text{ km} \] \[ 135 \text{ hm} = 135 : 10 = 13,5 \text{ km} \] \[ 432 \text{ m} = 432 : 1\,000 = 0,432 \text{ km} \] \[ 0,98 \text{ km} + 13,5 \text{ km} + 0,432 \text{ km} = 14,48 \text{ km} + 0,432 \text{ km} = 14,912 \text{ km} \]

b)

\[ 1,28 \text{ km} = 1,28 \cdot 1\,000 = 1\,280 \text{ m} \] \[ 0,14 \text{ hm} = 0,14 \cdot 100 = 14 \text{ m} \] \[ 0,83 \text{ dam} = 0,83 \cdot 10 = 8,3 \text{ m} \] \[ 1\,280 \text{ m} - 14 \text{ m} + 8,3 \text{ m} = 1\,266 \text{ m} + 8,3 \text{ m} = 1\,274,3 \text{ m} \]

c)

\[ 3,7 \text{ dm} = 3,7 \cdot 100 = 370 \text{ mm} \] \[ 2,6 \text{ m} = 2,6 \cdot 1\,000 = 2\,600 \text{ mm} \] \[ 4,08 \text{ cm} = 4,08 \cdot 10 = 40,8 \text{ mm} \] \[ 370 \text{ mm} + 2\,600 \text{ mm} + 40,8 \text{ mm} = 2\,970 \text{ mm} + 40,8 \text{ mm} = 3\,010,8 \text{ mm} \]

d)

\[ 20 \text{ dam} = 20 \cdot 1\,000 = 20\,000 \text{ cm} \] \[ 175 \text{ hm} = 175 \cdot 10\,000 = 1\,750\,000 \text{ cm} \] \[ 5,6 \text{ m} = 5,6 \cdot 100 = 560 \text{ cm} \] \[ 20\,000 \text{ cm} + 1\,750\,000 \text{ cm} + 560 \text{ cm} = 1\,770\,000 \text{ cm} + 560 \text{ cm} = 1\,770\,560 \text{ cm} \]

Rezolvare detaliată

Transformarea unităților de măsură și efectuarea calculelor

Pentru a rezolva aceste exerciții, trebuie să transformăm fiecare termen în unitatea de măsură cerută, folosind scara unităților de lungime unde fiecare treaptă reprezintă un factor de 10.

a) \( 98 \text{ dam} + 135 \text{ hm} + 432 \text{ m} = \dots \text{ km} \)

Transformăm fiecare termen în kilometri (\( \text{km} \)): 1. \( 98 \text{ dam} = 98 : 100 = 0,98 \text{ km} \) (urcăm 2 trepte: dam \( \rightarrow \) hm \( \rightarrow \) km). 2. \( 135 \text{ hm} = 135 : 10 = 13,5 \text{ km} \) (urcăm 1 treaptă: hm \( \rightarrow \) km). 3. \( 432 \text{ m} = 432 : 1\,000 = 0,432 \text{ km} \) (urcăm 3 trepte: m \( \rightarrow \) dam \( \rightarrow \) hm \( \rightarrow \) km). 4. Adunăm rezultatele: \( 0,98 + 13,5 + 0,432 \). Așezăm numerele unul sub altul pentru adunare: \[ 0,980 + 13,500 + 0,432 = 14,912 \text{ km} \]

b) \( 1,28 \text{ km} - 0,14 \text{ hm} + 0,83 \text{ dam} = \dots \text{ m} \)

Transformăm fiecare termen în metri (\( \text{m} \)): 1. \( 1,28 \text{ km} = 1,28 \cdot 1\,000 = 1\,280 \text{ m} \) (coborâm 3 trepte). 2. \( 0,14 \text{ hm} = 0,14 \cdot 100 = 14 \text{ m} \) (coborâm 2 trepte). 3. \( 0,83 \text{ dam} = 0,83 \cdot 10 = 8,3 \text{ m} \) (coborâm 1 treaptă). 4. Calculăm: \( 1\,280 \text{ m} - 14 \text{ m} + 8,3 \text{ m} = 1\,266 \text{ m} + 8,3 \text{ m} = 1\,274,3 \text{ m} \).

c) \( 3,7 \text{ dm} + 2,6 \text{ m} + 4,08 \text{ cm} = \dots \text{ mm} \)

Transformăm fiecare termen în milimetri (\( \text{mm} \)): 1. \( 3,7 \text{ dm} = 3,7 \cdot 100 = 370 \text{ mm} \) (coborâm 2 trepte: dm \( \rightarrow \) cm \( \rightarrow \) mm). 2. \( 2,6 \text{ m} = 2,6 \cdot 1\,000 = 2\,600 \text{ mm} \) (coborâm 3 trepte: m \( \rightarrow \) dm \( \rightarrow \) cm \( \rightarrow \) mm). 3. \( 4,08 \text{ cm} = 4,08 \cdot 10 = 40,8 \text{ mm} \) (coborâm 1 treaptă). 4. Adunăm rezultatele: \( 370 + 2\,600 + 40,8 = 2\,970 + 40,8 = 3\,010,8 \text{ mm} \).

d) \( 20 \text{ dam} + 175 \text{ hm} + 5,6 \text{ m} = \dots \text{ cm} \)

Transformăm fiecare termen în centimetri (\( \text{cm} \)): 1. \( 20 \text{ dam} = 20 \cdot 1\,000 = 20\,000 \text{ cm} \). 2. \( 175 \text{ hm} = 175 \cdot 10\,000 = 1\,750\,000 \text{ cm} \). 3. \( 5,6 \text{ m} = 5,6 \cdot 100 = 560 \text{ cm} \). 4. Adunăm: \( 20\,000 + 1\,750\,000 + 560 = 1\,770\,000 + 560 = 1\,770\,560 \text{ cm} \).

Rezolvare pe scurt:

a)

\[ 0,98 \text{ km} + 13,5 \text{ km} + 0,432 \text{ km} = 14,912 \text{ km} \]

b)

\[ 1\,280 \text{ m} - 14 \text{ m} + 8,3 \text{ m} = 1\,274,3 \text{ m} \]

c)

\[ 370 \text{ mm} + 2\,600 \text{ mm} + 40,8 \text{ mm} = 3\,010,8 \text{ mm} \]

d)

\[ 20\,000 \text{ cm} + 1\,750\,000 \text{ cm} + 560 \text{ cm} = 1\,770\,560 \text{ cm} \]

Cele mai importante aspecte ale lecției

Concluzii cheie:
  • Unitatea principală de măsură a lungimii este metrul (m).
  • Pentru a transforma dintr-o unitate mai mare în una mai mică înmulțim cu puteri ale lui 10 (ex: \(1,5 \text{ km} = 1,5 \cdot 1\,000 = 1\,500 \text{ m}\)), iar pentru a transforma dintr-o unitate mai mică în una mai mare împărțim (ex: \(350 \text{ mm} = 350 : 10 = 35 \text{ cm}\)).
  • Perimetrul (\(\mathcal{P}\)) reprezintă suma tuturor laturilor.
    • Pătrat: \(\mathcal{P} = 4 \cdot l\)
    • Dreptunghi: \(\mathcal{P} = 2 \cdot (L + l)\)
    • Triunghi: \(\mathcal{P} = a + b + c\)
Metrul (m) este unitatea principală de măsură pentru lungime în Sistemul Internațional de Unități (SI).
Pentru măsurarea lungimilor se folosesc diverse instrumente: rigla gradată, ruleta, metrul de croitorie, metru de tâmplărie, șublerul, micrometrul.
Multiplii metrului (se folosesc pentru măsurarea lungimilor mai mari decât metrul):
  • decametrul (\(\text{dam}\)) — de \(10\) ori mai mare;
  • hectometrul (\(\text{hm}\)) — de \(100\) de ori mai mare;
  • kilometrul (\(\text{km}\)) — de \(1\,000\) de ori mai mare.
Submultiplii metrului (se folosesc pentru măsurarea lungimilor mai mici decât metrul):
  • decimetrul (\(\text{dm}\)) — de \(10\) ori mai mic;
  • centimetrul (\(\text{cm}\)) — de \(100\) de ori mai mic;
  • milimetrul (\(\text{mm}\)) — de \(1\,000\) de ori mai mic.
Pentru a transforma dintr-o unitate de măsură mai mare într-una mai mică (de sus în jos pe scară), se înmulțește cu \(10\) pentru fiecare treaptă coborâtă.
Pentru a transforma dintr-o unitate de măsură mai mică într-una mai mare (de jos în sus pe scară), se împarte la \(10\) pentru fiecare treaptă urcată.
Diagramă sub formă de scară reprezentând unitățile de măsură: km, hm, dam, m, dm, cm, mm. Săgețile orientate spre dreapta (către unități mai mici) indică înmulțirea cu 10 la fiecare treaptă. Săgețile orientate spre stânga (către unități mai mari) indică împărțirea la 10 la fiecare treaptă.
Relații de transformare: \[ 1 \text{ km} = 10 \text{ hm} = 100 \text{ dam} = 1\,000 \text{ m} \] \[ 1 \text{ dm} = 0,1 \text{ m} = \frac{1}{10} \text{ m} \] \[ 1 \text{ cm} = 0,01 \text{ m} = \frac{1}{100} \text{ m} \] \[ 1 \text{ mm} = 0,001 \text{ m} = \frac{1}{1\,000} \text{ m} \]
Dacă într-o problemă trebuie să adunăm sau să scădem lungimi, toate datele trebuie exprimate în aceeași unitate de măsură înainte de a efectua calculele!
Transformați:
a) \(235 \text{ m} = \dots \text{ dm}\)
b) \(4\,267 \text{ cm} = \dots \text{ m}\)
a) Coborâm o singură treaptă de la metri la decimetri, deci înmulțim cu \(10\): \[ 235 \text{ m} = 235 \cdot 10 = 2\,350 \text{ dm} \] b) Urcăm două trepte de la centimetri la metri, deci împărțim la \(100\): \[ 4\,267 \text{ cm} = 4\,267 : 100 = 42,67 \text{ m} \]
Perimetrul (notat cu \(\mathcal{P}\)) reprezintă suma lungimilor tuturor laturilor unei figuri geometrice, exprimate în aceeași unitate de măsură.
Semiperimetrul (notat cu \(p\)) reprezintă jumătate din lungimea perimetrului.
\[ p = \frac{\mathcal{P}}{2} \]
Calculați perimetrul unui teren în formă de pentagon (figură cu 5 laturi) având laturile de: \(230 \text{ m}\), \(185 \text{ m}\), \(220 \text{ m}\), \(190 \text{ m}\) și \(440 \text{ m}\).
Adunăm lungimile tuturor laturilor: \[ \mathcal{P} = 230 \text{ m} + 185 \text{ m} + 220 \text{ m} + 190 \text{ m} + 440 \text{ m} = 1\,265 \text{ m} \]
Perimetrul triunghiului \[ \mathcal{P}_{\text{triunghi}} = a + b + c \] unde \(a, b, c\) sunt lungimile celor trei laturi.
Perimetrul dreptunghiului \[ \mathcal{P}_{\text{dreptunghi}} = 2 \cdot (L + l) = 2 \cdot L + 2 \cdot l \] unde \(L\) reprezintă lungimea, iar \(l\) reprezintă lățimea.
Perimetrul pătratului \[ \mathcal{P}_{\text{pătrat}} = 4 \cdot l \] unde \(l\) reprezintă lungimea laturii pătratului.
Determinați perimetrul unui pătrat cu lungimea laturii de \(2,5 \text{ dm}\), exprimat în metri.
Metoda 1: Calculăm perimetrul în decimetri: \[ \mathcal{P} = 4 \cdot l = 4 \cdot 2,5 \text{ dm} = 10 \text{ dm} \] Transformăm decimetrii în metri (împărțim la 10): \[ 10 \text{ dm} = 10 : 10 = 1 \text{ m} \] Metoda 2: Transformăm mai întâi latura în metri: \[ l = 2,5 \text{ dm} = 2,5 : 10 = 0,25 \text{ m} \] Calculăm perimetrul: \[ \mathcal{P} = 4 \cdot 0,25 \text{ m} = 1 \text{ m} \]

Probleme practice

Problema 1 (Dificultate: Ușoară)
Efectuați următorul calcul, exprimând rezultatul final în metri: \[ 2,56 \text{ m} + 45 \text{ dm} \]
Deoarece rezultatul trebuie exprimat în metri, transformăm termenul exprimat în decimetri: \[ 45 \text{ dm} = 45 : 10 = 4,5 \text{ m} \] Acum efectuăm adunarea: \[ 2,56 \text{ m} + 4,5 \text{ m} = 7,06 \text{ m} \] Răspuns: \(7,06 \text{ m}\).
Problema 2 (Dificultate: Medie)
Un dreptunghi are perimetrul de \(28 \text{ dm}\). Știind că lungimea și lățimea dreptunghiului sunt exprimate prin numere naturale pare consecutive, calculați dimensiunile acestuia (lungimea și lățimea).
Fie \(l\) lățimea și \(L\) lungimea dreptunghiului.
Deoarece dimensiunile sunt numere pare consecutive, le putem nota astfel: \[ l = 2x, \quad L = 2x + 2 \quad (\text{unde } x \in \mathbb{N}^*) \] Știm că perimetrul este: \[ \mathcal{P} = 2 \cdot (L + l) = 28 \text{ dm} \] Împărțim relația la 2 pentru a afla suma dintre lungime și lățime (semiperimetrul): \[ L + l = 14 \text{ dm} \] Înlocuim expresiile notate anterior: \[ (2x + 2) + 2x = 14 \] \[ 4x + 2 = 14 \] \[ 4x = 12 \implies x = 3 \] Acum putem afla dimensiunile:
  • Lățimea: \(l = 2 \cdot 3 = 6 \text{ dm}\)
  • Lungimea: \(L = 2 \cdot 3 + 2 = 8 \text{ dm}\)
(Verificare: \(6\) și \(8\) sunt numere pare consecutive, iar perimetrul este \(2 \cdot (8 + 6) = 2 \cdot 14 = 28 \text{ dm}\)).
Răspuns: Lățimea este \(6 \text{ dm}\), lungimea este \(8 \text{ dm}\).
Problema 3 (Dificultate: Dificilă)
În triunghiul \(ABC\), perimetrul este egal cu \(80 \text{ cm}\). Pe latura \(BC\) se consideră punctul \(D\). Știind că perimetrul triunghiului \(ABD\) este de \(50 \text{ cm}\), iar perimetrul triunghiului \(ADC\) este de \(46 \text{ cm}\), determinați lungimea segmentului \(AD\).
Scriem formulele perimetrelor pentru cele trei triunghiuri:
  1. \(\mathcal{P}_{ABC} = AB + BC + AC = 80 \text{ cm}\). Deoarece \(D\) se află pe latura \(BC\), avem \(BC = BD + DC\). Relația devine: \[ AB + BD + DC + AC = 80 \text{ cm} \]
  2. \(\mathcal{P}_{ABD} = AB + BD + AD = 50 \text{ cm}\)
  3. \(\mathcal{P}_{ADC} = AC + DC + AD = 46 \text{ cm}\)
Adunăm perimetrele celor două triunghiuri mai mici: \[ \mathcal{P}_{ABD} + \mathcal{P}_{ADC} = (AB + BD + AD) + (AC + DC + AD) \] \[ 50 + 46 = (AB + BD + DC + AC) + 2 \cdot AD \] Înlocuim suma laturilor triunghiului mare \(AB + BD + DC + AC\) cu valoarea sa cunoscută (\(80 \text{ cm}\)): \[ 96 = 80 + 2 \cdot AD \] \[ 2 \cdot AD = 96 - 80 \] \[ 2 \cdot AD = 16 \implies AD = 8 \text{ cm} \] Răspuns: Lungimea segmentului \(AD\) este de \(8 \text{ cm}\).

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: