Copertă

IV.10.2. Rezolvă

Lecția IV.10.2 conține următoarele grupuri de exerciții:

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 6

Rezolvare scurtă

a)

\( \left(\frac{2}{3}\right)^n = \frac{16}{81} \) \( \left(\frac{2}{3}\right)^n = \frac{2^4}{3^4} \) \( \left(\frac{2}{3}\right)^n = \left(\frac{2}{3}\right)^4 \) \( n = 4 \)

b)

\( \left(\frac{125}{50}\right)^n = \frac{625}{16} \) \( \left(\frac{5 \cdot \cancel{25}}{2 \cdot \cancel{25}}\right)^n = \frac{5^4}{2^4} \) \( \left(\frac{5}{2}\right)^n = \left(\frac{5}{2}\right)^4 \) \( n = 4 \)

c)

\( \left[\left(\frac{3}{7}\right)^n\right]^3 \cdot \left(\frac{3}{7}\right)^4 = \left(\frac{9}{49}\right)^5 \) \( \left(\frac{3}{7}\right)^{3n} \cdot \left(\frac{3}{7}\right)^4 = \left[\left(\frac{3}{7}\right)^2\right]^5 \) \( \left(\frac{3}{7}\right)^{3n+4} = \left(\frac{3}{7}\right)^{10} \) \( 3n + 4 = 10 \) \( 3n = 10 - 4 \) \( 3n = 6 \) \( n = 6 : 3 = 2 \)

Rezolvare detaliată

Pentru a găsi numărul natural \( n \) în egalitățile date, vom utiliza proprietatea conform căreia două puteri cu aceeași bază sunt egale dacă și numai dacă exponenții lor sunt egali. Vom scrie toți termenii ca puteri ale aceleiași baze, aplicând regulile de calcul specifice.

a) \( \left(\frac{2}{3}\right)^n = \frac{16}{81} \)

Identificarea bazei comune

Observăm că în partea stângă avem baza \( \frac{2}{3} \). Trebuie să scriem fracția \( \frac{16}{81} \) ca o putere a fracției \( \frac{2}{3} \). Analizăm numărătorul și numitorul: \( 16 = 2 \cdot 2 \cdot 2 \cdot 2 = 2^4 \) \( 81 = 3 \cdot 3 \cdot 3 \cdot 3 = 3^4 \)

Scrierea sub formă de putere

Fracția devine: \[ \frac{16}{81} = \frac{2^4}{3^4} = \left(\frac{2}{3}\right)^4 \]

Egalarea exponenților

Egalitatea inițială devine: \[ \left(\frac{2}{3}\right)^n = \left(\frac{2}{3}\right)^4 \] De aici rezultă că \( n = 4 \).

b) \( \left(\frac{125}{50}\right)^n = \frac{625}{16} \)

Simplificarea bazei

Înainte de orice calcul, simplificăm fracția din paranteză pentru a lucra cu numere mai mici. Cel mai mare divizor comun al numerelor \( 125 \) și \( 50 \) este \( 25 \): \[ \frac{125^{(25}}{50} = \frac{125 : 25}{50 : 25} = \frac{5}{2} \] Ecuația devine \( \left(\frac{5}{2}\right)^n = \frac{625}{16} \).

Exprimarea ca putere a bazei noi

Căutăm să scriem \( \frac{625}{16} \) ca o putere a bazei \( \frac{5}{2} \): \( 625 = 5 \cdot 5 \cdot 5 \cdot 5 = 5^4 \) \( 16 = 2 \cdot 2 \cdot 2 \cdot 2 = 2^4 \) Deci, \( \frac{625}{16} = \left(\frac{5}{2}\right)^4 \).

Aflarea lui \( n \)

Avem egalitatea: \[ \left(\frac{5}{2}\right)^n = \left(\frac{5}{2}\right)^4 \] Prin urmare, \( n = 4 \).

c) \( \left[\left(\frac{3}{7}\right)^n\right]^3 \cdot \left(\frac{3}{7}\right)^4 = \left(\frac{9}{49}\right)^5 \)

Aplicarea regulilor de calcul în membrul stâng

Folosim regula puterii unei puteri \( [a^m]^p = a^{m \cdot p} \) și regula înmulțirii puterilor cu aceeași bază \( a^x \cdot a^y = a^{x+y} \): \( \left[\left(\frac{3}{7}\right)^n\right]^3 = \left(\frac{3}{7}\right)^{3n} \) Atunci, membrul stâng este: \[ \left(\frac{3}{7}\right)^{3n} \cdot \left(\frac{3}{7}\right)^4 = \left(\frac{3}{7}\right)^{3n + 4} \]

Transformarea membrului drept

Scriem baza \( \frac{9}{49} \) ca o putere a bazei \( \frac{3}{7} \): \( \frac{9}{49} = \frac{3^2}{7^2} = \left(\frac{3}{7}\right)^2 \) Atunci, membrul drept devine: \[ \left[\left(\frac{3}{7}\right)^2\right]^5 = \left(\frac{3}{7}\right)^{2 \cdot 5} = \left(\frac{3}{7}\right)^{10} \]

Rezolvarea ecuației pentru exponenți

Egalăm exponenții celor două puteri cu baza \( \frac{3}{7} \): \[ 3n + 4 = 10 \] Scădem \( 4 \) din ambele părți: \[ 3n = 10 - 4 \] \[ 3n = 6 \] Împărțim la \( 3 \): \[ n = 6 : 3 \] \[ n = 2 \]

Rezolvare pe scurt:

a)

\( (\frac{2}{3})^n = \frac{2^4}{3^4} = (\frac{2}{3})^4 \Rightarrow n = 4 \)

b)

\( (\frac{125^{(25}}{50})^n = \frac{625}{16} \Rightarrow (\frac{5}{2})^n = \frac{5^4}{2^4} = (\frac{5}{2})^4 \Rightarrow n = 4 \)

c)

\( (\frac{3}{7})^{3n} \cdot (\frac{3}{7})^4 = [(\frac{3}{7})^2]^5 \Rightarrow (\frac{3}{7})^{3n+4} = (\frac{3}{7})^{10} \) \( 3n+4 = 10 \Rightarrow 3n = 6 \Rightarrow n = 2 \)

Cele mai importante aspecte ale lecției

Cele 5 reguli esențiale pentru calculul cu puteri de fracții ordinare sunt:
  • Înmulțire (aceeași bază): \( \left(\frac{a}{b}\right)^m \cdot \left(\frac{a}{b}\right)^n = \left(\frac{a}{b}\right)^{m+n} \)
  • Împărțire (aceeași bază): \( \left(\frac{a}{b}\right)^m : \left(\frac{a}{b}\right)^n = \left(\frac{a}{b}\right)^{m-n} \)
  • Puterea unei puteri: \( \left[\left(\frac{a}{b}\right)^m\right]^n = \left(\frac{a}{b}\right)^{m \cdot n} \)
  • Puterea unui produs: \( \left(\frac{a}{b} \cdot \frac{c}{d}\right)^n = \left(\frac{a}{b}\right)^n \cdot \left(\frac{c}{d}\right)^n \)
  • Puterea unui cât: \( \left(\frac{a}{b} : \frac{c}{d}\right)^n = \left(\frac{a}{b}\right)^n : \left(\frac{c}{d}\right)^n \)
Orice fracție ridicată la puterea \(0\) este \(1\), iar ridicată la puterea \(1\) rămâne neschimbată.
Pentru a efectua calcule cu puteri de fracții care au aceeași bază, aplicăm reguli similare cu cele de la numere întregi.
1. Înmulțirea puterilor cu aceeași bază: Se scrie baza și se adună exponenții. \[ \left( \frac{a}{b} \right)^m \cdot \left( \frac{a}{b} \right)^n = \left( \frac{a}{b} \right)^{m+n} \]
\[ \left( \frac{2}{3} \right)^2 \cdot \left( \frac{2}{3} \right)^7 = \left( \frac{2}{3} \right)^{2+7} = \left( \frac{2}{3} \right)^9 \]
2. Împărțirea puterilor cu aceeași bază: Se scrie baza și se scad exponenții. \[ \left( \frac{a}{b} \right)^m : \left( \frac{a}{b} \right)^n = \left( \frac{a}{b} \right)^{m-n}, \text{ unde } m \geq n \]
\[ \left( \frac{5}{4} \right)^5 : \left( \frac{5}{4} \right)^3 = \left( \frac{5}{4} \right)^{5-3} = \left( \frac{5}{4} \right)^2 \]
3. Puterea unei puteri: Se scrie baza și se înmulțesc exponenții. \[ \left[ \left( \frac{a}{b} \right)^m \right]^n = \left( \frac{a}{b} \right)^{m \cdot n} \]
\[ \left[ \left( \frac{3}{5} \right)^4 \right]^6 = \left( \frac{3}{5} \right)^{4 \cdot 6} = \left( \frac{3}{5} \right)^{24} \]
Atunci când avem de ridicat la putere un produs sau un cât de două fracții, putem ridica la acea putere fiecare factor în parte.
4. Puterea unui produs: Se ridică la putere fiecare factor al produsului. \[ \left( \frac{a}{b} \cdot \frac{c}{d} \right)^n = \left( \frac{a}{b} \right)^n \cdot \left( \frac{c}{d} \right)^n \]
\[ \left( \frac{5}{3} \cdot \frac{2}{7} \right)^2 = \left( \frac{5}{3} \right)^2 \cdot \left( \frac{2}{7} \right)^2 \]
5. Puterea unui cât: Se ridică la putere fiecare factor al câtului. \[ \left( \frac{a}{b} : \frac{c}{d} \right)^n = \left( \frac{a}{b} \right)^n : \left( \frac{c}{d} \right)^n \]
\[ \left( \frac{2}{5} : \frac{1}{3} \right)^2 = \left( \frac{2}{5} \right)^2 : \left( \frac{1}{3} \right)^2 \]
Orice fracție ordinară nenulă ridicată la puterea \(0\) este egală cu \(1\).
\[ \left( \frac{1003}{1007} \right)^0 = 1 \]
Orice fracție ordinară ridicată la puterea \(1\) este egală cu ea însăși.
\[ \left( \frac{23}{45} \right)^1 = \frac{23}{45} \]
Scrierea unei fracții ca putere: Dacă numărătorul și numitorul pot fi scriși ca puteri cu același exponent, atunci întreaga fracție se poate scrie la acea putere: \[ \frac{x^n}{y^n} = \left( \frac{x}{y} \right)^n \]
\[ \frac{27}{343} = \frac{3^3}{7^3} = \left( \frac{3}{7} \right)^3 \]
Aducerea la același exponent: Putem transforma baze diferite pentru a obține același exponent, facilitând compararea sau calculul: \[ a^{x \cdot y} = (a^x)^y \]
Pentru a compara \(5^{18}\) și \(3^{45}\), le scriem cu exponentul comun \(9\): \[ 5^{18} = (5^2)^9 = 25^9 \] \[ 3^{45} = (3^5)^9 = 243^9 \]

Probleme practice

Problema 1 (Ușoară): Calculează și scrie rezultatul sub forma unei singure puteri: \[ \left( \frac{1}{3} \right)^4 \cdot \left( \frac{1}{3} \right)^5 \]
Aplicăm regula de înmulțire a puterilor cu aceeași bază (se scrie baza și se adună exponenții): \[ \left( \frac{1}{3} \right)^4 \cdot \left( \frac{1}{3} \right)^5 = \left( \frac{1}{3} \right)^{4+5} = \left( \frac{1}{3} \right)^9 \] Răspuns: \( \left( \frac{1}{3} \right)^9 \)
Problema 2 (Medie): Scrie sub forma unei singure puteri următorul calcul, transformând mai întâi bazele: \[ \left( \frac{3}{5} \right)^9 : \left( \frac{9}{25} \right)^4 \]
Observăm că baza a doua poate fi scrisă ca o putere: \[ \frac{9}{25} = \left( \frac{3}{5} \right)^2 \] Înlocuim în exercițiu și folosim regula pentru puterea unei puteri: \[ \left( \frac{9}{25} \right)^4 = \left[ \left( \frac{3}{5} \right)^2 \right]^4 = \left( \frac{3}{5} \right)^{2 \cdot 4} = \left( \frac{3}{5} \right)^8 \] Acum efectuăm împărțirea puterilor cu aceeași bază (scădem exponenții): \[ \left( \frac{3}{5} \right)^9 : \left( \frac{3}{5} \right)^8 = \left( \frac{3}{5} \right)^{9-8} = \left( \frac{3}{5} \right)^1 = \frac{3}{5} \] Răspuns: \( \frac{3}{5} \) (sau \( \left( \frac{3}{5} \right)^1 \))
Problema 3 (Dificilă): Efectuează calculul: \[ \left( \frac{7}{10} \right)^{40} : \left( \frac{7}{10} \right)^{30} - \left( \frac{7}{10} \right)^{10} + \left( \frac{7}{10} \right)^2 \]
Rezolvăm pe etape respectând ordinea operațiilor:
Efectuăm împărțirea din prima parte prin scăderea exponenților: \[ \left( \frac{7}{10} \right)^{40} : \left( \frac{7}{10} \right)^{30} = \left( \frac{7}{10} \right)^{40-30} = \left( \frac{7}{10} \right)^{10} \]
Înlocuim rezultatul obținut în expresia inițială: \[ \left( \frac{7}{10} \right)^{10} - \left( \frac{7}{10} \right)^{10} + \left( \frac{7}{10} \right)^2 \]
Scădem termenii identici, obținând \(0\): \[ 0 + \left( \frac{7}{10} \right)^2 = \left( \frac{7}{10} \right)^2 \]
Calculăm puterea rămasă ridicând atât numărătorul, cât și numitorul la pătrat: \[ \left( \frac{7}{10} \right)^2 = \frac{7^2}{10^2} = \frac{49}{100} \]
Răspuns final: \( \frac{49}{100} \)

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: