Copertă

IV.10.2. Rezolvă

Lecția IV.10.2 conține următoarele grupuri de exerciții:

Alege rezolvarea exercițiului:

Exercițiul 7

Rezolvare scurtă

\( \text{C.M.M.D.C.}(51, 34) = 17 \) \( 2^{51} = 2^{3 \cdot 17} = (2^3)^{17} = 8^{17} \) \( 3^{34} = 3^{2 \cdot 17} = (3^2)^{17} = 9^{17} \) \( 8 < 9 \implies 8^{17} < 9^{17} \implies 2^{51} < 3^{34} \) \( \frac{2^{51}}{3^{34}} < 1 \implies \text{fracție subunitară} \)

Rezolvare detaliată

Pentru a demonstra că fracția \( \frac{2^{51}}{3^{34}} \) este subunitară, trebuie să arătăm că numărătorul este mai mic decât numitorul, adică \( 2^{51} < 3^{34} \). Vom urma indicația de a scrie ambele numere ca puteri cu același exponent.

Pasul 1: Determinarea exponentului comun

Căutăm cel mai mare divizor comun (C.M.M.D.C.) al exponenților \( 51 \) și \( 34 \). \[ \begin{array}{l|cc|c} 51 & 3 & 34 & 2 \\ 17 & 17 & 17 & 17 \\ 1 & & 1 & \\ \end{array} \] \[ 51 = 3 \cdot 17 \quad 34 = 2 \cdot 17 \] \[ \text{C.M.M.D.C.}(51, 34) = 17 \]

Pasul 2: Transformarea numărătorului și a numitorului

Folosind regula de calcul „puterea unei puteri”, \( a^{m \cdot n} = (a^m)^n \), rescriem cele două numere folosind exponentul comun \( 17 \):
  • Pentru numărător: \( 2^{51} = 2^{3 \cdot 17} = (2^3)^{17} \). Știm că \( 2^3 = 2 \cdot 2 \cdot 2 = 8 \), deci numărătorul este \( 8^{17} \).
  • Pentru numitor: \( 3^{34} = 3^{2 \cdot 17} = (3^2)^{17} \). Știm că \( 3^2 = 3 \cdot 3 = 9 \), deci numitorul este \( 9^{17} \).

Pasul 3: Compararea celor două puteri

Acum comparăm fracția sub forma: \[ \frac{2^{51}}{3^{34}} = \frac{8^{17}}{9^{17}} = \left( \frac{8}{9} \right)^{17} \] Deoarece bazele au aceeași putere, comparăm bazele. Observăm că \( 8 < 9 \). Într-o putere cu baze diferite și același exponent natural nenul, puterea cu baza mai mică este mai mică: \[ 8^{17} < 9^{17} \]

Pasul 4: Concluzia

Am demonstrat că numărătorul este mai mic decât numitorul (\( 2^{51} < 3^{34} \)). Prin definiție, o fracție în care numărătorul este mai mic decât numitorul este o fracție subunitară.

Rezolvare pe scurt:

\( 2^{51} = (2^3)^{17} = 8^{17} \) \( 3^{34} = (3^2)^{17} = 9^{17} \) \( 8^{17} < 9^{17} \implies 2^{51} < 3^{34} \implies \frac{2^{51}}{3^{34}} < 1 \) (subunitară)

Cele mai importante aspecte ale lecției

Cele 5 reguli esențiale pentru calculul cu puteri de fracții ordinare sunt:
  • Înmulțire (aceeași bază): \( \left(\frac{a}{b}\right)^m \cdot \left(\frac{a}{b}\right)^n = \left(\frac{a}{b}\right)^{m+n} \)
  • Împărțire (aceeași bază): \( \left(\frac{a}{b}\right)^m : \left(\frac{a}{b}\right)^n = \left(\frac{a}{b}\right)^{m-n} \)
  • Puterea unei puteri: \( \left[\left(\frac{a}{b}\right)^m\right]^n = \left(\frac{a}{b}\right)^{m \cdot n} \)
  • Puterea unui produs: \( \left(\frac{a}{b} \cdot \frac{c}{d}\right)^n = \left(\frac{a}{b}\right)^n \cdot \left(\frac{c}{d}\right)^n \)
  • Puterea unui cât: \( \left(\frac{a}{b} : \frac{c}{d}\right)^n = \left(\frac{a}{b}\right)^n : \left(\frac{c}{d}\right)^n \)
Orice fracție ridicată la puterea \(0\) este \(1\), iar ridicată la puterea \(1\) rămâne neschimbată.
Pentru a efectua calcule cu puteri de fracții care au aceeași bază, aplicăm reguli similare cu cele de la numere întregi.
1. Înmulțirea puterilor cu aceeași bază: Se scrie baza și se adună exponenții. \[ \left( \frac{a}{b} \right)^m \cdot \left( \frac{a}{b} \right)^n = \left( \frac{a}{b} \right)^{m+n} \]
\[ \left( \frac{2}{3} \right)^2 \cdot \left( \frac{2}{3} \right)^7 = \left( \frac{2}{3} \right)^{2+7} = \left( \frac{2}{3} \right)^9 \]
2. Împărțirea puterilor cu aceeași bază: Se scrie baza și se scad exponenții. \[ \left( \frac{a}{b} \right)^m : \left( \frac{a}{b} \right)^n = \left( \frac{a}{b} \right)^{m-n}, \text{ unde } m \geq n \]
\[ \left( \frac{5}{4} \right)^5 : \left( \frac{5}{4} \right)^3 = \left( \frac{5}{4} \right)^{5-3} = \left( \frac{5}{4} \right)^2 \]
3. Puterea unei puteri: Se scrie baza și se înmulțesc exponenții. \[ \left[ \left( \frac{a}{b} \right)^m \right]^n = \left( \frac{a}{b} \right)^{m \cdot n} \]
\[ \left[ \left( \frac{3}{5} \right)^4 \right]^6 = \left( \frac{3}{5} \right)^{4 \cdot 6} = \left( \frac{3}{5} \right)^{24} \]
Atunci când avem de ridicat la putere un produs sau un cât de două fracții, putem ridica la acea putere fiecare factor în parte.
4. Puterea unui produs: Se ridică la putere fiecare factor al produsului. \[ \left( \frac{a}{b} \cdot \frac{c}{d} \right)^n = \left( \frac{a}{b} \right)^n \cdot \left( \frac{c}{d} \right)^n \]
\[ \left( \frac{5}{3} \cdot \frac{2}{7} \right)^2 = \left( \frac{5}{3} \right)^2 \cdot \left( \frac{2}{7} \right)^2 \]
5. Puterea unui cât: Se ridică la putere fiecare factor al câtului. \[ \left( \frac{a}{b} : \frac{c}{d} \right)^n = \left( \frac{a}{b} \right)^n : \left( \frac{c}{d} \right)^n \]
\[ \left( \frac{2}{5} : \frac{1}{3} \right)^2 = \left( \frac{2}{5} \right)^2 : \left( \frac{1}{3} \right)^2 \]
Orice fracție ordinară nenulă ridicată la puterea \(0\) este egală cu \(1\).
\[ \left( \frac{1003}{1007} \right)^0 = 1 \]
Orice fracție ordinară ridicată la puterea \(1\) este egală cu ea însăși.
\[ \left( \frac{23}{45} \right)^1 = \frac{23}{45} \]
Scrierea unei fracții ca putere: Dacă numărătorul și numitorul pot fi scriși ca puteri cu același exponent, atunci întreaga fracție se poate scrie la acea putere: \[ \frac{x^n}{y^n} = \left( \frac{x}{y} \right)^n \]
\[ \frac{27}{343} = \frac{3^3}{7^3} = \left( \frac{3}{7} \right)^3 \]
Aducerea la același exponent: Putem transforma baze diferite pentru a obține același exponent, facilitând compararea sau calculul: \[ a^{x \cdot y} = (a^x)^y \]
Pentru a compara \(5^{18}\) și \(3^{45}\), le scriem cu exponentul comun \(9\): \[ 5^{18} = (5^2)^9 = 25^9 \] \[ 3^{45} = (3^5)^9 = 243^9 \]

Probleme practice

Problema 1 (Ușoară): Calculează și scrie rezultatul sub forma unei singure puteri: \[ \left( \frac{1}{3} \right)^4 \cdot \left( \frac{1}{3} \right)^5 \]
Aplicăm regula de înmulțire a puterilor cu aceeași bază (se scrie baza și se adună exponenții): \[ \left( \frac{1}{3} \right)^4 \cdot \left( \frac{1}{3} \right)^5 = \left( \frac{1}{3} \right)^{4+5} = \left( \frac{1}{3} \right)^9 \] Răspuns: \( \left( \frac{1}{3} \right)^9 \)
Problema 2 (Medie): Scrie sub forma unei singure puteri următorul calcul, transformând mai întâi bazele: \[ \left( \frac{3}{5} \right)^9 : \left( \frac{9}{25} \right)^4 \]
Observăm că baza a doua poate fi scrisă ca o putere: \[ \frac{9}{25} = \left( \frac{3}{5} \right)^2 \] Înlocuim în exercițiu și folosim regula pentru puterea unei puteri: \[ \left( \frac{9}{25} \right)^4 = \left[ \left( \frac{3}{5} \right)^2 \right]^4 = \left( \frac{3}{5} \right)^{2 \cdot 4} = \left( \frac{3}{5} \right)^8 \] Acum efectuăm împărțirea puterilor cu aceeași bază (scădem exponenții): \[ \left( \frac{3}{5} \right)^9 : \left( \frac{3}{5} \right)^8 = \left( \frac{3}{5} \right)^{9-8} = \left( \frac{3}{5} \right)^1 = \frac{3}{5} \] Răspuns: \( \frac{3}{5} \) (sau \( \left( \frac{3}{5} \right)^1 \))
Problema 3 (Dificilă): Efectuează calculul: \[ \left( \frac{7}{10} \right)^{40} : \left( \frac{7}{10} \right)^{30} - \left( \frac{7}{10} \right)^{10} + \left( \frac{7}{10} \right)^2 \]
Rezolvăm pe etape respectând ordinea operațiilor:
Efectuăm împărțirea din prima parte prin scăderea exponenților: \[ \left( \frac{7}{10} \right)^{40} : \left( \frac{7}{10} \right)^{30} = \left( \frac{7}{10} \right)^{40-30} = \left( \frac{7}{10} \right)^{10} \]
Înlocuim rezultatul obținut în expresia inițială: \[ \left( \frac{7}{10} \right)^{10} - \left( \frac{7}{10} \right)^{10} + \left( \frac{7}{10} \right)^2 \]
Scădem termenii identici, obținând \(0\): \[ 0 + \left( \frac{7}{10} \right)^2 = \left( \frac{7}{10} \right)^2 \]
Calculăm puterea rămasă ridicând atât numărătorul, cât și numitorul la pătrat: \[ \left( \frac{7}{10} \right)^2 = \frac{7^2}{10^2} = \frac{49}{100} \]
Răspuns final: \( \frac{49}{100} \)

Învinge
tema
cu mii de rezolvări, lecții și teste: